Recruții ruși mor ca muștele! Val de nemulţumiri în armată faţă de proasta gestionare

08 Ian. 2023, 14:17
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
08 Ian. 2023, 14:17 // Uncategorized //  bani.md

Uciderea a zeci de recruţi ruşi într-un atac cu rachete condus de Kiev asupra cazărmilor lor din estul ocupat al Ucrainei a reaprins la Moscova reproşurile privind desfăşurarea războiului şi a ridicat noi semne de întrebare cu privire la capacitatea armatei de a învăţa din greşelile sale, conform Financial Times.

Rusia a declarat că 89 dintre soldaţii săi au fost ucişi atunci când rachete de precizie au distrus un colegiu din Makiivka, în provincia Doneţk, în ajunul Anului Nou. Şcoala fusese rechiziţionată ca o cazarmă temporară pentru un batalion de soldaţi mobilizaţi. Se pare că subsolul a fost folosit ca depozit de muniţie şi a explodat în timpul atacului.

Kievul a susţinut că numărul deceselor este de câteva ori mai mare. Dar cifra, iniţial de 63 şi apoi actualizată la 89 mai târziu, marţi, a fost totuşi cel mai mare număr de morţi în război într-un singur incident admis de Moscova şi primul comentariu oficial privind victimele de orice fel din septembrie, un semn că Kremlinul îşi ajustează povestea despre război.

Bilanţul morţilor a stârnit furie în rândul bloggerilor militari ruşi pro-război şi apeluri pentru ca comandanţii să fie pedepsiţi pentru că au permis ca un număr mare de soldaţi să fie cazaţi împreună şi într-o clădire neprotejată.

“Makiivka este o neglijenţă criminală”, a scris pe Telegram Pavel Gubarev, care a luptat alături de forţele pro-ruse în estul Ucrainei din 2014. “Acestea sunt greşelile din primăvara – vara anului 2022. Suntem în război de 11 luni. Este important să ne stabilim în grupuri mici, toată lumea ştie asta. Poate că cei mobilizaţi nu ştiu, dar autorităţile ar trebui să ştie!”

Igor Girkin, un fost ofiţer de informaţii rus care a condus separatiştii susţinuţi de Kremlin în estul Ucrainei în 2014, devenind faimos pentru brutalitatea sa, a declarat că Makiivka nu a fost “primul caz de acest fel, au existat, de asemenea, multe astfel de cazuri anul trecut. Dar generalii noştri sunt de neantrenat în principiu”.

Statul major ucrainean a afirmat marţi că aproximativ 500 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi într-o altă lovitură de artilerie cu rază lungă de acţiune în ajunul Anului Nou, de data aceasta în Chulakivka, în sudul provinciei Kherson, dar nu a oferit alte detalii şi nu a existat nici-o confirmare din partea surselor ruseşti.

Începând din vară, forţele ucrainene au folosit rachete ghidate cu precizie sau Himars, furnizate de Occident, care au o rază de acţiune de aproximativ 70 km, pentru a ataca concentrări de trupe ruseşti, posturi de comandă, depozite de arme şi rute de aprovizionare. Rachetele au oferit Ucrainei o capacitate ofensivă crucială, forţând Moscova să îşi adapteze tacticile.

Dara Massicot, expert în armata rusă la think-tank-ul Rand Corporation, a declarat: “Armata rusă a învăţat să îşi mute comandamentul şi controlul şi depozitele logistice majore în afara razei de acţiune a rachetelor Himars de la sfârşitul verii. Această schimbare a redus numărul total de ţinte de mare valoare pe care forţele ucrainene le pot lovi.”

“A staţiona atât de mulţi la un singur loc a fost o greşeală. În condiţiile în care comandanţii de rang înalt stau atât de departe de front, este posibil ca astfel de greşeli de judecată locale să se întâmple. De data aceasta, ucrainenii au profitat de această greşeală.”

Oficialii din Republica Populară Doneţk au pus atacul de la Makiivka, potrivit agenţiei de presă de stat Tass, pe seama faptului că recruţii şi-au folosit telefoanele mobile, dezvăluind poziţia lor armatei ucrainene, afirmaţie repetată marţi seară de către Ministerul rus al Apărării.

Însă alţii au descris această afirmaţie ca fiind o încercare de a da vina pe soldaţii înşişi pentru eveniment. “Este, desigur, mai uşor să arunci vina asupra celor morţi”, a declarat reporterul de război, Alexander Kots, scriind pe Telegram.

Jurnalistul mass-media de stat şi politicianul local Andrei Medvedev a scris pe Telegram: “Un simplu soldat cu un telefon, se pare, este de vină”.

Mulţi dintre soldaţii ucişi în atacul de la cazarma din Makiivka proveneau din oraşul Samara din centrul Rusiei, a declarat luni guvernatorul regional Dmitri Azarov.

Oraşul a organizat marţi o slujbă de comemorare a morţilor, o rară manifestare publică oficială de doliu pentru soldaţii ucişi în război. Kremlinul a încercat anterior să distanţeze conflictul de public, numind invazia sa o “operaţiune militară specială” şi evitând să recunoască costurile sale umane.
Însă, de când au anunţat o mobilizare în masă în toamnă, liderii Rusiei au prezentat conflictul ca pe un război patriotic total. În discursul său tradiţional din ajunul Anului Nou, difuzat de televiziunea de stat chiar înainte de miezul nopţii, preşedintele Vladimir Putin a stat pentru prima dată nu în faţa Kremlinului, ci înconjurat de soldaţi în uniforme.

“Rusia a reuşit să treacă peste valurile de furie din partea reţelelor sociale ruseşti înainte”, a spus Massicot. “Dacă Kremlinul doreşte să reducă presiunea, probabil că poate găsi comandanţii locali responsabili şi poate face o demonstraţie de pedepsire a acestora, dacă doreşte. Acest eveniment este diferit, deoarece implică forţe mobilizate, ceea ce ar putea explica de ce Rusia s-a grăbit să ofere un număr de victime, care a fost foarte probabil o subestimare, având în vedere amploarea distrugerilor.”

În Samara, evenimentul de doliu a avut loc la memorialul celui de-al doilea război mondial din oraş. Agenţiile de presă locale au raportat că au participat aproximativ 500 de persoane, iar videoclipurile au arătat oameni depunând garoafe roşii lângă flacăra eternă a acestuia. Unele femei păreau neliniştite.
Ekaterina Kolotovkina, soţia comandantului Armatei a 2-a de Arme Combinate a Gărzilor, o divizie militară staţionată în mod tradiţional în regiunea Samara, s-a adresat adunării.

“Îmi este foarte greu să vorbesc în acest moment. Nu am dormit de trei zile. Samara nu a dormit de trei zile”, a declarat Kolotovkina. Ea a adăugat că ea şi soţul ei şi-au petrecut timpul de la atac sunând rudele soldaţilor care au fost ucişi.

“Suntem în permanenţă la telefon cu soţiile băieţilor noştri. Este foarte greu, dur şi înfricoşător”, a spus Kolotovkina.

Cu toate acestea, Kolotovkina, care a apărut de mai multe ori în presa de stat rusă dând interviuri patriotice în calitate de soţie de soldat, a încheiat într-o notă sfidătoare, spunând că i-a cerut soţului ei să “răzbune” decesele. “Nu ne vom lăsa înfrânţi. Durerea ne uneşte”, a spus ea. “Vom zdrobi inamicul împreună”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!