Recruții ruși mor ca muștele! Val de nemulţumiri în armată faţă de proasta gestionare

08 Ian. 2023, 14:17
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
08 Ian. 2023, 14:17 // Uncategorized //  bani.md

Uciderea a zeci de recruţi ruşi într-un atac cu rachete condus de Kiev asupra cazărmilor lor din estul ocupat al Ucrainei a reaprins la Moscova reproşurile privind desfăşurarea războiului şi a ridicat noi semne de întrebare cu privire la capacitatea armatei de a învăţa din greşelile sale, conform Financial Times.

Rusia a declarat că 89 dintre soldaţii săi au fost ucişi atunci când rachete de precizie au distrus un colegiu din Makiivka, în provincia Doneţk, în ajunul Anului Nou. Şcoala fusese rechiziţionată ca o cazarmă temporară pentru un batalion de soldaţi mobilizaţi. Se pare că subsolul a fost folosit ca depozit de muniţie şi a explodat în timpul atacului.

Kievul a susţinut că numărul deceselor este de câteva ori mai mare. Dar cifra, iniţial de 63 şi apoi actualizată la 89 mai târziu, marţi, a fost totuşi cel mai mare număr de morţi în război într-un singur incident admis de Moscova şi primul comentariu oficial privind victimele de orice fel din septembrie, un semn că Kremlinul îşi ajustează povestea despre război.

Bilanţul morţilor a stârnit furie în rândul bloggerilor militari ruşi pro-război şi apeluri pentru ca comandanţii să fie pedepsiţi pentru că au permis ca un număr mare de soldaţi să fie cazaţi împreună şi într-o clădire neprotejată.

“Makiivka este o neglijenţă criminală”, a scris pe Telegram Pavel Gubarev, care a luptat alături de forţele pro-ruse în estul Ucrainei din 2014. “Acestea sunt greşelile din primăvara – vara anului 2022. Suntem în război de 11 luni. Este important să ne stabilim în grupuri mici, toată lumea ştie asta. Poate că cei mobilizaţi nu ştiu, dar autorităţile ar trebui să ştie!”

Igor Girkin, un fost ofiţer de informaţii rus care a condus separatiştii susţinuţi de Kremlin în estul Ucrainei în 2014, devenind faimos pentru brutalitatea sa, a declarat că Makiivka nu a fost “primul caz de acest fel, au existat, de asemenea, multe astfel de cazuri anul trecut. Dar generalii noştri sunt de neantrenat în principiu”.

Statul major ucrainean a afirmat marţi că aproximativ 500 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi într-o altă lovitură de artilerie cu rază lungă de acţiune în ajunul Anului Nou, de data aceasta în Chulakivka, în sudul provinciei Kherson, dar nu a oferit alte detalii şi nu a existat nici-o confirmare din partea surselor ruseşti.

Începând din vară, forţele ucrainene au folosit rachete ghidate cu precizie sau Himars, furnizate de Occident, care au o rază de acţiune de aproximativ 70 km, pentru a ataca concentrări de trupe ruseşti, posturi de comandă, depozite de arme şi rute de aprovizionare. Rachetele au oferit Ucrainei o capacitate ofensivă crucială, forţând Moscova să îşi adapteze tacticile.

Dara Massicot, expert în armata rusă la think-tank-ul Rand Corporation, a declarat: “Armata rusă a învăţat să îşi mute comandamentul şi controlul şi depozitele logistice majore în afara razei de acţiune a rachetelor Himars de la sfârşitul verii. Această schimbare a redus numărul total de ţinte de mare valoare pe care forţele ucrainene le pot lovi.”

“A staţiona atât de mulţi la un singur loc a fost o greşeală. În condiţiile în care comandanţii de rang înalt stau atât de departe de front, este posibil ca astfel de greşeli de judecată locale să se întâmple. De data aceasta, ucrainenii au profitat de această greşeală.”

Oficialii din Republica Populară Doneţk au pus atacul de la Makiivka, potrivit agenţiei de presă de stat Tass, pe seama faptului că recruţii şi-au folosit telefoanele mobile, dezvăluind poziţia lor armatei ucrainene, afirmaţie repetată marţi seară de către Ministerul rus al Apărării.

Însă alţii au descris această afirmaţie ca fiind o încercare de a da vina pe soldaţii înşişi pentru eveniment. “Este, desigur, mai uşor să arunci vina asupra celor morţi”, a declarat reporterul de război, Alexander Kots, scriind pe Telegram.

Jurnalistul mass-media de stat şi politicianul local Andrei Medvedev a scris pe Telegram: “Un simplu soldat cu un telefon, se pare, este de vină”.

Mulţi dintre soldaţii ucişi în atacul de la cazarma din Makiivka proveneau din oraşul Samara din centrul Rusiei, a declarat luni guvernatorul regional Dmitri Azarov.

Oraşul a organizat marţi o slujbă de comemorare a morţilor, o rară manifestare publică oficială de doliu pentru soldaţii ucişi în război. Kremlinul a încercat anterior să distanţeze conflictul de public, numind invazia sa o “operaţiune militară specială” şi evitând să recunoască costurile sale umane.
Însă, de când au anunţat o mobilizare în masă în toamnă, liderii Rusiei au prezentat conflictul ca pe un război patriotic total. În discursul său tradiţional din ajunul Anului Nou, difuzat de televiziunea de stat chiar înainte de miezul nopţii, preşedintele Vladimir Putin a stat pentru prima dată nu în faţa Kremlinului, ci înconjurat de soldaţi în uniforme.

“Rusia a reuşit să treacă peste valurile de furie din partea reţelelor sociale ruseşti înainte”, a spus Massicot. “Dacă Kremlinul doreşte să reducă presiunea, probabil că poate găsi comandanţii locali responsabili şi poate face o demonstraţie de pedepsire a acestora, dacă doreşte. Acest eveniment este diferit, deoarece implică forţe mobilizate, ceea ce ar putea explica de ce Rusia s-a grăbit să ofere un număr de victime, care a fost foarte probabil o subestimare, având în vedere amploarea distrugerilor.”

În Samara, evenimentul de doliu a avut loc la memorialul celui de-al doilea război mondial din oraş. Agenţiile de presă locale au raportat că au participat aproximativ 500 de persoane, iar videoclipurile au arătat oameni depunând garoafe roşii lângă flacăra eternă a acestuia. Unele femei păreau neliniştite.
Ekaterina Kolotovkina, soţia comandantului Armatei a 2-a de Arme Combinate a Gărzilor, o divizie militară staţionată în mod tradiţional în regiunea Samara, s-a adresat adunării.

“Îmi este foarte greu să vorbesc în acest moment. Nu am dormit de trei zile. Samara nu a dormit de trei zile”, a declarat Kolotovkina. Ea a adăugat că ea şi soţul ei şi-au petrecut timpul de la atac sunând rudele soldaţilor care au fost ucişi.

“Suntem în permanenţă la telefon cu soţiile băieţilor noştri. Este foarte greu, dur şi înfricoşător”, a spus Kolotovkina.

Cu toate acestea, Kolotovkina, care a apărut de mai multe ori în presa de stat rusă dând interviuri patriotice în calitate de soţie de soldat, a încheiat într-o notă sfidătoare, spunând că i-a cerut soţului ei să “răzbune” decesele. “Nu ne vom lăsa înfrânţi. Durerea ne uneşte”, a spus ea. “Vom zdrobi inamicul împreună”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!