Regele cerealelor, în topul exportatorilor în 2023! Republica Moldova a vândut străinilor 1,1 milioane tone de grâne

Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija de la Asociaţia Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere, Republica Moldova a înregistrat în anul 2023 un nivel impresionant de export de grâu, atingând o cifră de 1,1 milioane de tone. Acest lucru reprezintă o creștere semnificativă de 3,9 ori comparativ cu anul precedent, și o creștere modestă de 5,3% față de 2021.

Cu toate acestea, prețul mediu de export pentru grâu în 2023 a scăzut semnificativ, atingând cel mai redus nivel din ultimii trei ani, cu o valoare de 3,77 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere de 29,7% față de anul anterior și chiar sub 10,5% față de 2021.

Această tendință nu este specifică doar Republicii Moldova, ci și pe piețele globale, unde prețurile cerealelor au fost în declin în 2023, conform indicelui FAO, situându-se cu 15,4% sub media din 2022, datorită unei bune aprovizionări a piețelor.

În sezonul 23/24, exportul de grâu din Republica Moldova a continuat să fie semnificativ, cu un volum de 905 mii tone exportate din iulie până în ianuarie, reprezentând aproximativ 70-75% din recolta globală estimată la 1 200 – 1 300 mii tone.

Iurie Rija observă că prețul mediu de export al grâului a cunoscut fluctuații pe parcursul anului 2023, cu o valoare de 3,39 lei/kg în decembrie 2023 și de 3,44 lei/kg în ianuarie 2024, comparativ cu 3,54 lei/kg în iulie 2023. În comparație cu decembrie 2022 și decembrie 2021, când prețurile au fost mult mai ridicate, de 5,37 lei/kg, respectiv 4,82 lei/kg, se observă o scădere semnificativă.

Din totalul de 1 136 mii tone de grâu exportat în 2023, aproximativ 86% au fost exportate de către primele 20 de companii. Compania Agrofloris-Nord SRL, controlată de holdingul TransOil al milionarului Vaja Jhashi, s-a clasat pe primul loc, cu o cotă de 12,36%, urmată de Orom Imexpo SRL cu 11%, și de Rostan Plus SRL din Transnistria pe locul trei, cu 113,8 mii tone exportate.

România a fost principalul destinatar al exporturilor moldovenești de grâu în 2023, absorbând aproximativ 62% din totalul exporturilor, urmată de Turcia și apoi de Indonezia, Grecia și Malaiesia.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.