Regele cerealelor, în topul exportatorilor în 2023! Republica Moldova a vândut străinilor 1,1 milioane tone de grâne

Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija de la Asociaţia Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere, Republica Moldova a înregistrat în anul 2023 un nivel impresionant de export de grâu, atingând o cifră de 1,1 milioane de tone. Acest lucru reprezintă o creștere semnificativă de 3,9 ori comparativ cu anul precedent, și o creștere modestă de 5,3% față de 2021.

Cu toate acestea, prețul mediu de export pentru grâu în 2023 a scăzut semnificativ, atingând cel mai redus nivel din ultimii trei ani, cu o valoare de 3,77 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere de 29,7% față de anul anterior și chiar sub 10,5% față de 2021.

Această tendință nu este specifică doar Republicii Moldova, ci și pe piețele globale, unde prețurile cerealelor au fost în declin în 2023, conform indicelui FAO, situându-se cu 15,4% sub media din 2022, datorită unei bune aprovizionări a piețelor.

În sezonul 23/24, exportul de grâu din Republica Moldova a continuat să fie semnificativ, cu un volum de 905 mii tone exportate din iulie până în ianuarie, reprezentând aproximativ 70-75% din recolta globală estimată la 1 200 – 1 300 mii tone.

Iurie Rija observă că prețul mediu de export al grâului a cunoscut fluctuații pe parcursul anului 2023, cu o valoare de 3,39 lei/kg în decembrie 2023 și de 3,44 lei/kg în ianuarie 2024, comparativ cu 3,54 lei/kg în iulie 2023. În comparație cu decembrie 2022 și decembrie 2021, când prețurile au fost mult mai ridicate, de 5,37 lei/kg, respectiv 4,82 lei/kg, se observă o scădere semnificativă.

Din totalul de 1 136 mii tone de grâu exportat în 2023, aproximativ 86% au fost exportate de către primele 20 de companii. Compania Agrofloris-Nord SRL, controlată de holdingul TransOil al milionarului Vaja Jhashi, s-a clasat pe primul loc, cu o cotă de 12,36%, urmată de Orom Imexpo SRL cu 11%, și de Rostan Plus SRL din Transnistria pe locul trei, cu 113,8 mii tone exportate.

România a fost principalul destinatar al exporturilor moldovenești de grâu în 2023, absorbând aproximativ 62% din totalul exporturilor, urmată de Turcia și apoi de Indonezia, Grecia și Malaiesia.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar