Regele cerealelor mișcă piesele! Planul care poate zgudui piața din București

31 Oct. 2025, 17:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2025, 17:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Conglomeratul agroindustrial Trans-Oil Group, controlat de milioanrtul moldovean Vaja Jhasi  unul dintre cei mai mari jucători din regiunea Mării Negre, cu activităţi în România, Republica Moldova, Serbia, Turcia şi Asia, analizează o posibilă listare la Bursa de Valori Bucureşti ca parte a strategiei sale de diversificare a surselor de finanţare, potrivit datelor consultate de ZF.

Grupul discută cu Swiss Capital, cel mai mare intermediar local, alături de unele dintre cele mai mari bănci internaţionale de investiţii, pentru a evalua opţiunile de finanţare, inclusiv printr-o ofertă publică iniţială (IPO).

Dacă tranzacţia s-ar concretiza, ar fi cea mai mare listare antreprenorială din istoria bursei româneşti, aducând în atenţia investitorilor locali un business integrat în sectorul agroindustrial, cu venituri consolidate de 2,2 miliarde de dolari în 2024 şi un EBITDA de 212 milioane de dolari.

Recent, Trans-Oil a adăugat o secţiune nouă dedicată investitorilor, accesibilă doar pe bază de cont şi parolă, însă a publicat în mod liber o prezentare financiară datată octombrie 2025, în care menţionează explicit evaluarea mai multor variante de finanţare, inclusiv prin piaţa de capital.

“Compania, împreună cu acţionarii săi, analizează în prezent alternative strategice pentru a susţine creşterea viitoare a Trans-Oil, inclusiv tranzacţii pe pieţele de capital, cum ar fi o posibilă ofertă publică iniţială a acţiunilor companiei pe o piaţă reglementată”. BVB este luată în calcul.

Transoil Group beneficiază de marje de profit sustenabile, cu un profit brut de 14% şi EBITDA de 10%, şi menţine o structură financiară sănătoasă, cu un raport datorie netă / EBITDA de 2,3x la 30 iunie 2025. Grupul continuă să îşi extindă prezenţa în UE şi Serbia, şi are ambiţii de dezvoltare în SUA şi Orientul Mijlociu, diversificându-şi astfel amprenta globală.

Harta activităţilor companiei arată unităţi în România (Tandarei, Constanţa), Moldova (Giurgiuleşti, Floarea Soarelui) şi Serbia (Victoria Oil), precum şi terminale pe Dunăre, cu capacitate de transfer anual de peste 6 milioane de tone. Prin aceste active, Transoil asigură acces la o gamă largă de materii prime şi pieţe finale în Europa Centrală şi de Est, protejându-se de riscurile climatice şi de recoltă.

Unul dintre cele cinci situri de zdrobire ale Trans este localizat în România, iar grupul a semnat, în octombrie 2024, achiziţia operatorului portuar Frial SA din Portul Constanţa, tranzacţie care a primit aprobările autorităţilor române în vara lui 2025.

Tranzacţiile recente ale grupului includ refinanţarea unui eurobond garantat în valoare de 500 milioane de dolari (scadent în 2026) şi emiterea unui nou eurobond de 550 milioane de dolari, scadent în 2029. Oferta a atras o cerere de 1,2 miliarde de dolari – de peste două ori valoarea ofertei.

Fondată şi controlată în proporţie de 85% de antreprenorul Vaja Jhashi, absolvent al Moscow State University, Cairo University şi Indiana University, compania are o poziţie strategică în regiunea Mării Negre, fiind un furnizor regional de cereale, seminţe oleaginoase şi uleiuri vegetale. Restul de 15% din acţiuni este deţinut de Oaktree Capital Management LP, prin vehiculul Cooperstown S.A.R.L.

Trans-Oil operează un model de business complet integrat — de la producţia agricolă şi procesarea seminţelor oleaginoase, până la transport, logistică portuară şi export. Grupul are unităţi de producţie în România, Moldova şi Serbia, inclusiv o fabrică de zdrobire a seminţelor oleaginoase în România, şi operează terminalul Frial din Portul Constanţa, achiziţionat în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 12:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM