Republica Moldova susține crearea unui tribunal de război unde să fie judecat Putin și condamnă agresiunea rușilor

Parlamentul Republicii Moldova „condamnă brutalitatea războiului de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei”, potrivit proiectului de declarație cu privire la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei citit de la tribuna Parlamentului de către deputatul PAS, Oazu Nantoi,

„Susținem eforturile comunității statelor democratice de a institui un tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, stabilirea răspunderii pentru crime de război și pentru toate inculcările dreptului internațional umanitar comise de Federația Rusă și acoliții săi în Ucraina, începând cu februarie 2014”, se arară în textul declarației.

Parlamentul European a cerut crearea unui tribunal special pentru Vladimir Putin. Liderii celorlalte țări consideră că președintele rus trebuie pedepsit pentru crimele din Ucraina și pentru tot răul făcut omenirii. Parlamentul European a cerut joi, printr-o rezoluţie, crearea unui tribunal internaţional special pentru judecarea lui Vladimir Putin. El trebuie să plătească pentru crimele din războiul din Ucraina, potrivit eurodeputaților.

Comisarul european al Justiţiei, Didier Reynders, a spus că acest tribunal poate fi făcut doar dacă adună suficiente probe împotriva Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declaratie #Ucraina #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.