Republica Moldova „toarnă” vin pe piețele externe: Exporturile au crescut cu 31%

Exporturile de alcool etilic și băuturi alcoolice din Republica Moldova au înregistrat o creștere considerabilă în prima jumătate a anului 2024, atingând 67,81 milioane USD în trimestrul al II-lea al anului, o creștere de 31,2% față de aceeași perioadă din 2023, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Statele Unite ale Americii au devenit una dintre principalele piețe de desfacere pentru exporturile de băuturi alcoolice moldovenești, înregistrând o creștere de aproape 8,7 ori în trimestrul al II-lea al anului 2024, ajungând la 13,72 milioane USD, comparativ cu doar 1,72 milioane USD în același trimestru al anului precedent.

România se menține pe o poziție importantă, cu exporturi de 9,42 milioane USD în trimestrul al II-lea din 2024, o creștere de 112,7% față de perioada similară din 2023.

Belarus, Ucraina și Polonia rămân printre destinațiile tradiționale pentru vinurile și băuturile alcoolice moldovenești, deși în Belarus s-a înregistrat o scădere a exporturilor, ajungând la 8,04 milioane USD (-87% comparativ cu 2023). În Ucraina, exporturile au crescut la 7,41 milioane USD (+88%), iar în Polonia la 5,62 milioane USD (+81%).

Exporturile către Uniunea Europeană au totalizat 23,61 milioane USD, marcând o creștere de 17,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, Comunitatea Statelor Independente (CSI) a înregistrat o scădere ușoară a exporturilor, acestea totalizând 10,76 milioane USD (-8,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alcool etilic #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.