Republica Sheriff, disperată! UEFA blochează meciurile care se dispută în enclava separatistă Transnistria

UEFA a decis ca niciun meci din competiţiile sale să nu se poată juca în regiunea transnistreană din Republica Moldova, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina şi a situaţiei de securitate din regiune.

Ca atare, FC Sheriff, campioana Moldovei, nu poate juca meciuri europene la Tiraspol, capitala regiunii transnistrene.

Transnistria este o regiune separatistă care şi-a declarat independenţa, dar care este încă recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu moldovenesc.

Aceasta are legături strânse cu Rusia, cu personal militar rus în regiune – oficial pentru a menţine pacea – iar limba rusă este cea mai răspândită.

Transnistria se învecinează cu Ucraina şi s-a exprimat îngrijorarea că Rusia o foloseşte ca bază de unde să atace Ucraina.

În aprilie şi mai, exploziile din Transnistria au fost puse de autorităţile separatiste pe seama Ucrainei, în timp ce Ucraina, la rândul său, a arătat cu degetul spre Rusia.

Exploziile au stârnit şi mai multă îngrijorare că Transnistria ar putea fi atrasă în războiul Rusiei din Ucraina.

Sheriff, care a învins-o pe Real Madrid, viitoarea câştigătoare în sezonul trecut în faza grupelor Ligii Campionilor UEFA, a fost invitată să propună o locaţie alternativă în afara Transnistriei pentru meciurile sale europene.

„Decizia se bazează pe considerentele şi concluziile trase în mod constant de agenţiile specializate în analiza politică şi strategică internaţională, ale căror rapoarte au fost consultate de administraţia UEFA, în urma evaluării situaţiei actuale din regiunea Transnistria”, a precizat UEFA într-un comunicat.

Sheriff urmează să joace împotriva formaţiei bosniace Zrinjski în prima rundă a preliminariilor Ligii Campionilor.

În cazul unei victorii, următorul adversar ar putea fi campioana Belarusului, Shakhtyor Soligorsk, care nu poate juca nici ea acasă din cauza sprijinului acordat de Belarus invaziei ruseşti.

Cluburile şi echipele naţionale ruseşti sunt interzise în competiţiile UEFA din cauza războiului din Ucraina,dar cele din Belarus pot juca în străinătate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#meciuri #sheriff #UEFA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.