Rezistența Rusiei la sancțiuni arată că este „costisitor și inaccesibil” să izolezi o economie mare și integrată global

01 Mart. 2024, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mart. 2024, 16:01 // Actual //  bani.md

Rezistența economică a Rusiei împotriva sancțiunilor a frustrat Occidentul pe măsură ce războiul din Ucraina se întinde în cel de-al treilea an – dar lecțiile învățate din această experiență vor fi valoroase, potrivit Business Insider.

„Lecția principală este că încercarea de a izola complet o economie mare, complexă și integrată global este costisitoare și inaccesibilă”, a scris Elina Ribakova în Financial Times.

În ciuda sancțiunilor ample din partea Occidentului în urma invaziei Ucrainei, Rusia a înregistrat în 2023 o creștere a PIB-ului de 3,6%, după ce s-a contractat cu 1,2% în 2022. Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economia să continue să crească în 2024, iar procentul estimat este de 2,6%.

Economia Rusiei a reușit să rămână activă pentru că președintele rus Vladimir Putin s-a pregătit pentru sancțiuni începând din 2014. Moscova și Beijing au lansat, de asemenea, sisteme alternative de plăți pentru a ocoli sistemul SWIFT folosit pe scară largă.

Deși statisticile oficiale din Rusia ar trebui „abordate cu prudență”, a spus Ribakova, economia țării pare să se fi stabilizat datorită cheltuielilor de război. Occidentul nu a oprit complet achizițiile de produse energetice rusești.

„A fost necesar aproape un an ca guvernele de coaliție să reducă achizițiile de petrol și de gaze din Rusia – iar multe dintre corporațiile lor sunt încă implicate activ în comerțul cu Rusia”, a spus Ribakova, care este cercetător asociat non-rezident la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. Ea este, de asemenea, director al Programului de Afaceri Internaționale și vicepreședinte pentru politica externă la Școala de Economie din Kiev.

Eșecurile în Rusia sunt lecții pentru viitor, a spus Ribakova. Acest lucru este valabil mai ales pentru că SUA ar putea, într-o zi, impune restricții comerciale împotriva Chinei din cauza unui potențial conflict în Taiwan – un teritoriu autonom pe care Beijing îl revendică ca fiind al său. Întocmai ca Rusia, China s-a integrat în piețele globale și este puțin probabil să fie luată prin surprindere, potrivit Business Insider.

„În cazul Chinei, SUA ar trebui să caute vulnerabilități, păstrându-și totuși o abordare realistă în ceea ce privește limitările sancțiunilor”, a scris Ribakova în FT.

Ea a adăugat că trebuie să existe penalități mai mari pentru cei care evită sancțiunile.

„Experiența cu Rusia este o oportunitate inestimabilă de a îmbunătăți sancțiunile ca instrument de politică externă”, a scris Ribakova.

Sancțiunile secundare funcționează – iar drept dovadă stau băncile chineze care își intensifică verificările de conformitate cu afacerile rusești din cauza temerii de a fi implicate în sancțiunile din ce în ce mai restrictive ale Occidentului împotriva Rusiei.

Acestea includ sancțiuni secundare autorizate de SUA în decembrie, care vizează instituțiile financiare care ajută Rusia să ocolească restricțiile.

Kremlin a recunoscut problemele cu tranzacțiile bancare chinezești, cu purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov declarând în această lună că autoritățile „lucrează” cu Beijing pentru a le aborda.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 12:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 12:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a ajuns la 53,93 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în creștere cu 1,93 miliarde de lei față de începutul anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor.

Potrivit informațiilor ministerului, majorarea datoriei interne a fost generată aproape integral de extinderea emisiunilor de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața internă. Stocul total de VMS a crescut de la 52 miliarde de lei la 54 miliarde de lei într-o singură lună.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de VMS pe piața primară, care s-au majorat cu 1,78 miliarde de lei, până la 41,08 miliarde de lei. Totodată, statul a atras suplimentar 151,98 milioane de lei prin vânzarea de VMS direct către persoanele fizice, prin intermediul platformei electronice eVMS.md, ceea ce a dus acest segment la 802,34 milioane de lei.

În schimb, alte forme de îndatorare internă nu au înregistrat modificări. Împrumuturile contractate de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanțiile de stat interne și alte împrumuturi au rămas la nivel zero.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că, în luna ianuarie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitații a constituit 9,32%, fiind cu 0,24 puncte procentuale mai mare comparativ cu anul 2025. Cele mai ridicate randamente au fost înregistrate la titlurile cu maturități de 182 și 364 de zile, cu dobânzi de 9,53% și, respectiv, 9,52%, în timp ce VMS pe termen de un an au avut o rată medie de 7,0%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!