Rezistența Rusiei la sancțiuni arată că este „costisitor și inaccesibil” să izolezi o economie mare și integrată global

01 Mart. 2024, 16:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mart. 2024, 16:01 // Actual //  bani.md

Rezistența economică a Rusiei împotriva sancțiunilor a frustrat Occidentul pe măsură ce războiul din Ucraina se întinde în cel de-al treilea an – dar lecțiile învățate din această experiență vor fi valoroase, potrivit Business Insider.

„Lecția principală este că încercarea de a izola complet o economie mare, complexă și integrată global este costisitoare și inaccesibilă”, a scris Elina Ribakova în Financial Times.

În ciuda sancțiunilor ample din partea Occidentului în urma invaziei Ucrainei, Rusia a înregistrat în 2023 o creștere a PIB-ului de 3,6%, după ce s-a contractat cu 1,2% în 2022. Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca economia să continue să crească în 2024, iar procentul estimat este de 2,6%.

Economia Rusiei a reușit să rămână activă pentru că președintele rus Vladimir Putin s-a pregătit pentru sancțiuni începând din 2014. Moscova și Beijing au lansat, de asemenea, sisteme alternative de plăți pentru a ocoli sistemul SWIFT folosit pe scară largă.

Deși statisticile oficiale din Rusia ar trebui „abordate cu prudență”, a spus Ribakova, economia țării pare să se fi stabilizat datorită cheltuielilor de război. Occidentul nu a oprit complet achizițiile de produse energetice rusești.

„A fost necesar aproape un an ca guvernele de coaliție să reducă achizițiile de petrol și de gaze din Rusia – iar multe dintre corporațiile lor sunt încă implicate activ în comerțul cu Rusia”, a spus Ribakova, care este cercetător asociat non-rezident la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. Ea este, de asemenea, director al Programului de Afaceri Internaționale și vicepreședinte pentru politica externă la Școala de Economie din Kiev.

Eșecurile în Rusia sunt lecții pentru viitor, a spus Ribakova. Acest lucru este valabil mai ales pentru că SUA ar putea, într-o zi, impune restricții comerciale împotriva Chinei din cauza unui potențial conflict în Taiwan – un teritoriu autonom pe care Beijing îl revendică ca fiind al său. Întocmai ca Rusia, China s-a integrat în piețele globale și este puțin probabil să fie luată prin surprindere, potrivit Business Insider.

„În cazul Chinei, SUA ar trebui să caute vulnerabilități, păstrându-și totuși o abordare realistă în ceea ce privește limitările sancțiunilor”, a scris Ribakova în FT.

Ea a adăugat că trebuie să existe penalități mai mari pentru cei care evită sancțiunile.

„Experiența cu Rusia este o oportunitate inestimabilă de a îmbunătăți sancțiunile ca instrument de politică externă”, a scris Ribakova.

Sancțiunile secundare funcționează – iar drept dovadă stau băncile chineze care își intensifică verificările de conformitate cu afacerile rusești din cauza temerii de a fi implicate în sancțiunile din ce în ce mai restrictive ale Occidentului împotriva Rusiei.

Acestea includ sancțiuni secundare autorizate de SUA în decembrie, care vizează instituțiile financiare care ajută Rusia să ocolească restricțiile.

Kremlin a recunoscut problemele cu tranzacțiile bancare chinezești, cu purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov declarând în această lună că autoritățile „lucrează” cu Beijing pentru a le aborda.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.