România a ajuns din urmă Portugalia la PIB/capita şi suflă în ceafă Poloniei

România a ajuns din urmă Portugalia la PIB/capita în PPC (indicator care moderează preţurile în ţările UE ca să arate puterea de cumpărare reală a fiecăreia), conform datelor furnizate de Eurostat, biroul european de statistică, citat de Ziarul Financiar.

Cifrele statistice plasează România la 77% din media europeană în ceea ce priveşte acest indicator, pe acelaşi loc cu Ungaria sau Portugalia şi peste Bulgaria, Slovacia sau Grecia. Dacă vorbim doar de PIB/capita fără a-l trece prin filtrul puterii de cumpărare, atunci Portugalia a avut anul trecut un produs intern brut de peste 19.000 de euro pe cap de locuitor, iar România puţin peste 10.000 de euro pe cap de locuitor. Însă România împarte PIB-ul la 19 milioane de locuitori, câţi are înregistraţi în statistici, dar 3-4 milioane dintre aceştia lucrează în străinătate şi ajută PIB-ul Italiei, al Spaniei sau al Portugaliei. Dacă PIB-ul/capita ar fi împărţit la cei care stau efectiv aici, atunci el ar fi mult mai mare decât cel reflectat de statistici.

România a avut anul trecut o creştere economică de 4,7%. Ajunge însă doar această creştere economică pentru ca milioanele de români care sunt plecaţi în vest să se întoarcă acasă, unde companiile înregistrează constant o lipsă de forţă de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#polonia #PIB #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.