România, noul pol de putere militară al Europei: drone, pulbere și tancuri produse la Brașov și Satu Mare

România își reînvie industria de apărare cu sprijinul Statelor Unite și al Germaniei, transformându-se rapid într-un hub strategic pentru NATO pe flancul estic. Țara construiește fabrici de drone și de pulberi în Brașov, extinde producția de vehicule blindate și pregătește lansarea asamblării tancurilor Leopard la Satu Mare, relatează Radio Free Europe România, noteză euromaidanpress.

Ministerul Economiei a anunțat că uzina militară Carfil din Brașov va produce drone cu componente furnizate de compania americană Periscope Aviation. Ministrul Bogdan Ivan a precizat că nu este vorba de o simplă achiziție, ci de un transfer complet de tehnologie, menit să creeze o capacitate industrială locală. Producția urmează să înceapă în această vară, cu un obiectiv anual de 3.500 de unități.

În paralel, conglomeratul german Rheinmetall investește 400 de milioane de euro la Brașov pentru construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. România vrea să reducă dependența de importurile din Serbia, unde mare parte a producției este de origine rusească. Fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, a subliniat că producția internă de pulberi este „esențială pentru securitatea și independența României”.

Germania sprijină și extinderea uzinei din Mediaș, care va produce vehicule militare, iar la Satu Mare sunt planificate linii pentru tancuri Leopard. Aceste proiecte se înscriu în strategia NATO de creștere a capacităților de producție militară în Europa, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România are o istorie de colaborare cu mari companii de apărare. Începând cu parteneriatul cu Elbit Systems pentru modernizarea MiG-21, au urmat proiecte cu General Dynamics, Lockheed Martin, Raytheon, dar și cu Airbus și Naval Group pentru modernizarea flotei navale și a industriei aeronautice.

Conform noii Strategii Naționale a Industriei de Apărare 2024–2030, România își ridică cheltuielile de apărare peste pragul de 2% din PIB și prioritizează investițiile în drone, AI, securitate cibernetică și forțe navale. Planul include și o linie comună de producție UAV cu Ucraina, consolidând rolul României ca furnizor vital de logistică și tehnologie pentru Kiev și pentru NATO.

Prin aceste investiții, România nu doar că își întărește propria securitate, ci devine un actor-cheie în reziliența Europei împotriva agresiunii ruse.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.