Românii de la Vestmoltransgaz, care vor să majoreze tarifele de transport, raportează afaceri de 15,5 milioane de euro

În primul semestru al acestui an, Societatea Vestmoldtransgaz SRL din Moldova, deținută de compania românească Transgaz, a înregistrat venituri din servicii de livrare a gazelor în valoare de 77,2 milioane lei românești (echivalentul a 15,5 milioane de euro). Aceasta reprezintă o creștere semnificativă, de 73,7 milioane lei (14,7 milioane de euro), comparativ cu veniturile de 3,5 milioane lei înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.

În contextul acestor creșteri, Vestmoldtransgaz a depus o cerere la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru a majora tarifele de transport al gazelor naturale.

Conform solicitării, tarifele propuse pentru punctele de intrare în rețeaua de transport al gazelor naturale din interconectarea cu rețelele din statele vecine ar urma să fie de 11,157 lei per MWh/zi/an, ceea ce reprezintă o creștere de 46,2% față de tariful precedent. La punctele de ieșire din rețeaua de transport către rețelele interconectate din statele vecine, tariful va crește cu 58,5%, ajungând la 12,901 lei/MWh/zi/an. În ceea ce privește transportul gazelor naturale către consumatorii finali, tariful ar urma să crească cu 47,2%, la 10,734 lei MWh/zi/an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #transport #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.