Rusia a pierdut, Europa a câștigat: prunele Moldovei au emigrat definitiv în UE

Uniunea Europeană a devenit principala destinație pentru prunele moldovenești, cu o cotă de 85% din totalul exporturilor. Germania, România și Polonia s-au transformat în piețe tradiționale, în timp ce Rusia, cândva partener comercial major, a ajuns să fie o destinație nesemnificativă.

„Avem o dependență plăcută de UE. Rusia, care a fost cândva piață tradițională, a ajuns una nesemnificativă”, a declarat expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță. Acesta a reamintit că facilitățile comerciale oferite de Bruxelles în ultimii ani au permis Republicii Moldova să urce în top 10 exportatori de prune la nivel global, ajungând chiar pe locul 3 în 2023.

În 2024, Republica Moldova a exportat 52,7 mii tone de prune, obținând venituri record de 44,5 milioane de dolari, chiar dacă recolta a fost una dintre cele mai mici din ultimul deceniu. Pentru prima dată, s-a exportat mai mult decât s-a consumat local. „UE înseamnă volume mai mari, prețuri mai bune și o piață stabilă”, a subliniat Ioniță.

Prețul mediu de export a ajuns la 0,84 dolari/kg în 2024, comparativ cu doar 0,24 dolari/kg în 2015. Astfel, veniturile agricultorilor au crescut spectaculos: de la 16 mii lei/ha în 2015 la 65,5 mii lei/ha în 2024.

Cele mai mari piețe de export în 2024 au fost Germania (22,3%), România (18,6%) și Polonia (16,2%). Rusia a avut doar 9,5% din cota exporturilor, iar Olanda – 6,2%. Cel mai bun preț a fost obținut în Marea Britanie, unde prunele moldovenești s-au vândut cu 1,36 dolari/kg.

Analistul atenționează însă că anul 2025 aduce riscuri: Republica Moldova nu mai beneficiază de aceleași cote preferențiale acordate de UE, ceea ce ar putea reduce competitivitatea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#priune #export #UE #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.