Rusia anunță că vrea să negocieze un nou contract de livrare de gaze cu Uniunea Europeană

Regimul de la Kremlin s-a declarat „dispus”, sâmbătă, să discute cu Uniunea Europeană despre livrări de gaze rusești, conform vicepremierului rus, Aleksandr Novak, fără să existe vreo astfel de intenție sau sugestie din partea europenilor, conform agențiilor de presă rusești, preluate de Reuters.

Acordul pe cinci ani cu Ucraina privind tranzitul gazelor naturale din Rusia către Europa urmează să expire la sfârşitul lui 2024. El a continuat în ciuda invaziei rusești din Ucraina, iar rușii îi plătesc pe ucraineni pentru utilizarea rețelei de conducte.

Presa a preluat, săptămâna aceasta, declaraţii ale guvernului ucrainean potrivit cărora nu va încerca să negocieze cu ruşii prelungirea acordului. Novak, citat de RIA, a afirmat că „dacă cealaltă parte doreşte, suntem gata să discutăm. Până acum nu am observat o astfel de dorinţă”.

Un oficial european a refuzat, vineri, să facă speculaţii despre continuarea înţelegerii, însă a adăugat că UE evaluează toate scenariile, pentru a fi pregătită în orice eventualitate.

Războiul din Ucraina a determinat Uniunea Europeană să facă eforturi pentru înlocuirea gazelor ruseşti cu resurse alternative şi cu energie verde. Concernul rusesc Gazprom, care deţine monopolul sectorului gazier din Rusia, continuă să exporte prin conductele ucrainene cantităţi mult reduse de gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.