Rusia vinde automobile second hand importate din Japonia. Industria auto internă - la pământ

În condiţiile în care industria auto internă a Rusiei este afectată sever de sancţiunile occidentale, vânzările de maşini second hand înregistrează creşteri iar vehiculele din Japonia reprezintă mai mult de trei sferturi din importuri, arată datele analizate de Reuters.

Vânzările de maşini noi produse în Rusia au scăzut semnificativ de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, sancţiunile limitând accesul la componente, iar mulţi producători auto străini şi-au suspendat operaţiunile în Rusia.

Retragerea lor, alături de aprecierea rublei, au majorat cererea pentru maşini second hand din Asia, problemele logistice provocând parţial creşterea de 10% a preţurilor în septembrie, faţă de începutul anului, arată cifrele publicate de Banca Centrală a Rusiei.

Importurile, care reprezentau aproape o cincime din piaţă în funcţie de volum şi jumătate în funcţie de venituri, nu s-au redresat încă complet.

Importurile de maşini noi au scăzut sub nivelul din februarie în august, arată datele agenţiei ruse Autostat, dar importurile de maşini second hand au crescut cu peste 50%, de la 11.055 la 23.117 unităţi.

Majoritatea maşinilor – 76% noi au fost importate din Japonia, pe locul doi, la mare distanţă, fiind Belarus, cu o pondere de 5,3%.

Aproape 70% dintre cele 10.257 maşini noi importate în august au venit din China, în contextul extinderii comerţului bilateral între Moscova şi Beijing.

Datele vamale din portul rusesc Vladivostok arată că, în perioada ianuarie-august 2022, cumpărătorii individuali au importat peste 100.000 de maşini prin acest oraş, o creştere de aproape 50%.

Dar tendinţa se schimbă, cumpărătorii individuali majorându-şi ponderea în importurile de maşini noi la 23% în august, de la 2% în februarie, conform Autostat.

După începerea conflictului din Ucraina, Association of European Businesses (AEB), care reprezintă companiile auto prezente în Rusia, şi-a revizuit previziunile privind vânzările de maşini noi în 2022, estimând un declin de aproximativ 50%, de la un avans de 3,3%. În perioada ianuarie-septembrie 2022, vânzările de maşini noi au scăzut cu aproape 60%, la 506.661 unităţi.

#second hand #automobile #vanzari #Japonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie