Rusia vinde automobile second hand importate din Japonia. Industria auto internă - la pământ

În condiţiile în care industria auto internă a Rusiei este afectată sever de sancţiunile occidentale, vânzările de maşini second hand înregistrează creşteri iar vehiculele din Japonia reprezintă mai mult de trei sferturi din importuri, arată datele analizate de Reuters.

Vânzările de maşini noi produse în Rusia au scăzut semnificativ de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, sancţiunile limitând accesul la componente, iar mulţi producători auto străini şi-au suspendat operaţiunile în Rusia.

Retragerea lor, alături de aprecierea rublei, au majorat cererea pentru maşini second hand din Asia, problemele logistice provocând parţial creşterea de 10% a preţurilor în septembrie, faţă de începutul anului, arată cifrele publicate de Banca Centrală a Rusiei.

Importurile, care reprezentau aproape o cincime din piaţă în funcţie de volum şi jumătate în funcţie de venituri, nu s-au redresat încă complet.

Importurile de maşini noi au scăzut sub nivelul din februarie în august, arată datele agenţiei ruse Autostat, dar importurile de maşini second hand au crescut cu peste 50%, de la 11.055 la 23.117 unităţi.

Majoritatea maşinilor – 76% noi au fost importate din Japonia, pe locul doi, la mare distanţă, fiind Belarus, cu o pondere de 5,3%.

Aproape 70% dintre cele 10.257 maşini noi importate în august au venit din China, în contextul extinderii comerţului bilateral între Moscova şi Beijing.

Datele vamale din portul rusesc Vladivostok arată că, în perioada ianuarie-august 2022, cumpărătorii individuali au importat peste 100.000 de maşini prin acest oraş, o creştere de aproape 50%.

Dar tendinţa se schimbă, cumpărătorii individuali majorându-şi ponderea în importurile de maşini noi la 23% în august, de la 2% în februarie, conform Autostat.

După începerea conflictului din Ucraina, Association of European Businesses (AEB), care reprezintă companiile auto prezente în Rusia, şi-a revizuit previziunile privind vânzările de maşini noi în 2022, estimând un declin de aproximativ 50%, de la un avans de 3,3%. În perioada ianuarie-septembrie 2022, vânzările de maşini noi au scăzut cu aproape 60%, la 506.661 unităţi.

#second hand #automobile #vanzari #Japonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.