Rusia vinde automobile second hand importate din Japonia. Industria auto internă - la pământ

În condiţiile în care industria auto internă a Rusiei este afectată sever de sancţiunile occidentale, vânzările de maşini second hand înregistrează creşteri iar vehiculele din Japonia reprezintă mai mult de trei sferturi din importuri, arată datele analizate de Reuters.

Vânzările de maşini noi produse în Rusia au scăzut semnificativ de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, sancţiunile limitând accesul la componente, iar mulţi producători auto străini şi-au suspendat operaţiunile în Rusia.

Retragerea lor, alături de aprecierea rublei, au majorat cererea pentru maşini second hand din Asia, problemele logistice provocând parţial creşterea de 10% a preţurilor în septembrie, faţă de începutul anului, arată cifrele publicate de Banca Centrală a Rusiei.

Importurile, care reprezentau aproape o cincime din piaţă în funcţie de volum şi jumătate în funcţie de venituri, nu s-au redresat încă complet.

Importurile de maşini noi au scăzut sub nivelul din februarie în august, arată datele agenţiei ruse Autostat, dar importurile de maşini second hand au crescut cu peste 50%, de la 11.055 la 23.117 unităţi.

Majoritatea maşinilor – 76% noi au fost importate din Japonia, pe locul doi, la mare distanţă, fiind Belarus, cu o pondere de 5,3%.

Aproape 70% dintre cele 10.257 maşini noi importate în august au venit din China, în contextul extinderii comerţului bilateral între Moscova şi Beijing.

Datele vamale din portul rusesc Vladivostok arată că, în perioada ianuarie-august 2022, cumpărătorii individuali au importat peste 100.000 de maşini prin acest oraş, o creştere de aproape 50%.

Dar tendinţa se schimbă, cumpărătorii individuali majorându-şi ponderea în importurile de maşini noi la 23% în august, de la 2% în februarie, conform Autostat.

După începerea conflictului din Ucraina, Association of European Businesses (AEB), care reprezintă companiile auto prezente în Rusia, şi-a revizuit previziunile privind vânzările de maşini noi în 2022, estimând un declin de aproximativ 50%, de la un avans de 3,3%. În perioada ianuarie-septembrie 2022, vânzările de maşini noi au scăzut cu aproape 60%, la 506.661 unităţi.

#second hand #automobile #vanzari #Japonia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.