Rusia vinde în continuare petrol țărilor care au impus sancțiuni

Sancționarea Rusiei

În decembrie, UE a interzis importurile maritime de țiței rusesc și s-a alăturat G-7 pentru a impune un preț de 60 de dolari pe baril. CREA a constatat că importurile de produse petroliere rafinate ale coaliției pentru limitarea prețului din cele cinci țări au crescut cu peste 10 milioane de tone de la începutul invaziei Ucrainei.

Cifrele CREA arată că UE a fost cel mai mare importator de produse rafinate rusești, fiind urmată de Australia. Cele mai mari procentaje de produse petroliere importate au fost motorina (29%) și combustibilul pentru avioane (23%). Studiul a mai constatat că 56% din țițeiul rusesc transportat a fost făcut cu ajutorul unor nave deținute sau asigurate de țările cu plafon de preț în perioada decembrie 2022 până în februarie 2023.

Cei mai mari importatori de țiței rusesc

De fapt, țările care au convenit să sancționeze Rusia sunt cele care au devenit cei mai mari importatori de țiței rusesc, conform CREA. „Acesta este o modalitate legală de a exporta produse petroliere în țări care impun sancțiuni Rusiei, deoarece originea produsului a fost schimbată”, au spus autorii studiului. „Acest proces oferă fonduri pentru demersurile lui Putin”, potrivit Business Insider.

Datele arată cum Rusia exportă mai mult petrol decât înainte de începerea războiului din Ucraina, după ce și-a redirecționat majoritatea transporturilor din Europa către Asia. Dar vânzările se confruntă cu o reducere mare pe fondul sancțiunilor, iar veniturile Rusiei rămân mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.