Rusia vinde în continuare petrol țărilor care au impus sancțiuni

Sancționarea Rusiei

În decembrie, UE a interzis importurile maritime de țiței rusesc și s-a alăturat G-7 pentru a impune un preț de 60 de dolari pe baril. CREA a constatat că importurile de produse petroliere rafinate ale coaliției pentru limitarea prețului din cele cinci țări au crescut cu peste 10 milioane de tone de la începutul invaziei Ucrainei.

Cifrele CREA arată că UE a fost cel mai mare importator de produse rafinate rusești, fiind urmată de Australia. Cele mai mari procentaje de produse petroliere importate au fost motorina (29%) și combustibilul pentru avioane (23%). Studiul a mai constatat că 56% din țițeiul rusesc transportat a fost făcut cu ajutorul unor nave deținute sau asigurate de țările cu plafon de preț în perioada decembrie 2022 până în februarie 2023.

Cei mai mari importatori de țiței rusesc

De fapt, țările care au convenit să sancționeze Rusia sunt cele care au devenit cei mai mari importatori de țiței rusesc, conform CREA. „Acesta este o modalitate legală de a exporta produse petroliere în țări care impun sancțiuni Rusiei, deoarece originea produsului a fost schimbată”, au spus autorii studiului. „Acest proces oferă fonduri pentru demersurile lui Putin”, potrivit Business Insider.

Datele arată cum Rusia exportă mai mult petrol decât înainte de începerea războiului din Ucraina, după ce și-a redirecționat majoritatea transporturilor din Europa către Asia. Dar vânzările se confruntă cu o reducere mare pe fondul sancțiunilor, iar veniturile Rusiei rămân mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.