Rusia vinde în continuare petrol țărilor care au impus sancțiuni

Națiunile occidentale care au interzis petrolul rusesc au importat produse petroliere în valoare de aproape 46 de miliarde de dolari din țări care au intensificat dramatic achizițiile de la Moscova.

China, India, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Singapore au stimulat importurile de petrol rusești în ultimul an și au crescut exporturile de produse rafinate către Uniunea Europeană, Australia și cea mai mare parte a G7.

Sancționarea Rusiei

În decembrie, UE a interzis importurile maritime de țiței rusesc și s-a alăturat G-7 pentru a impune un preț de 60 de dolari pe baril. CREA a constatat că importurile de produse petroliere rafinate ale coaliției pentru limitarea prețului din cele cinci țări au crescut cu peste 10 milioane de tone de la începutul invaziei Ucrainei.

Cifrele CREA arată că UE a fost cel mai mare importator de produse rafinate rusești, fiind urmată de Australia. Cele mai mari procentaje de produse petroliere importate au fost motorina (29%) și combustibilul pentru avioane (23%). Studiul a mai constatat că 56% din țițeiul rusesc transportat a fost făcut cu ajutorul unor nave deținute sau asigurate de țările cu plafon de preț în perioada decembrie 2022 până în februarie 2023.

Cei mai mari importatori de țiței rusesc

De fapt, țările care au convenit să sancționeze Rusia sunt cele care au devenit cei mai mari importatori de țiței rusesc, conform CREA. „Acesta este o modalitate legală de a exporta produse petroliere în țări care impun sancțiuni Rusiei, deoarece originea produsului a fost schimbată”, au spus autorii studiului. „Acest proces oferă fonduri pentru demersurile lui Putin”, potrivit Business Insider.

Datele arată cum Rusia exportă mai mult petrol decât înainte de începerea războiului din Ucraina, după ce și-a redirecționat majoritatea transporturilor din Europa către Asia. Dar vânzările se confruntă cu o reducere mare pe fondul sancțiunilor, iar veniturile Rusiei rămân mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.