Rusia vinde în continuare petrol țărilor care au impus sancțiuni

Sancționarea Rusiei

În decembrie, UE a interzis importurile maritime de țiței rusesc și s-a alăturat G-7 pentru a impune un preț de 60 de dolari pe baril. CREA a constatat că importurile de produse petroliere rafinate ale coaliției pentru limitarea prețului din cele cinci țări au crescut cu peste 10 milioane de tone de la începutul invaziei Ucrainei.

Cifrele CREA arată că UE a fost cel mai mare importator de produse rafinate rusești, fiind urmată de Australia. Cele mai mari procentaje de produse petroliere importate au fost motorina (29%) și combustibilul pentru avioane (23%). Studiul a mai constatat că 56% din țițeiul rusesc transportat a fost făcut cu ajutorul unor nave deținute sau asigurate de țările cu plafon de preț în perioada decembrie 2022 până în februarie 2023.

Cei mai mari importatori de țiței rusesc

De fapt, țările care au convenit să sancționeze Rusia sunt cele care au devenit cei mai mari importatori de țiței rusesc, conform CREA. „Acesta este o modalitate legală de a exporta produse petroliere în țări care impun sancțiuni Rusiei, deoarece originea produsului a fost schimbată”, au spus autorii studiului. „Acest proces oferă fonduri pentru demersurile lui Putin”, potrivit Business Insider.

Datele arată cum Rusia exportă mai mult petrol decât înainte de începerea războiului din Ucraina, după ce și-a redirecționat majoritatea transporturilor din Europa către Asia. Dar vânzările se confruntă cu o reducere mare pe fondul sancțiunilor, iar veniturile Rusiei rămân mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.