Rusia vinde în continuare petrol țărilor care au impus sancțiuni

Sancționarea Rusiei

În decembrie, UE a interzis importurile maritime de țiței rusesc și s-a alăturat G-7 pentru a impune un preț de 60 de dolari pe baril. CREA a constatat că importurile de produse petroliere rafinate ale coaliției pentru limitarea prețului din cele cinci țări au crescut cu peste 10 milioane de tone de la începutul invaziei Ucrainei.

Cifrele CREA arată că UE a fost cel mai mare importator de produse rafinate rusești, fiind urmată de Australia. Cele mai mari procentaje de produse petroliere importate au fost motorina (29%) și combustibilul pentru avioane (23%). Studiul a mai constatat că 56% din țițeiul rusesc transportat a fost făcut cu ajutorul unor nave deținute sau asigurate de țările cu plafon de preț în perioada decembrie 2022 până în februarie 2023.

Cei mai mari importatori de țiței rusesc

De fapt, țările care au convenit să sancționeze Rusia sunt cele care au devenit cei mai mari importatori de țiței rusesc, conform CREA. „Acesta este o modalitate legală de a exporta produse petroliere în țări care impun sancțiuni Rusiei, deoarece originea produsului a fost schimbată”, au spus autorii studiului. „Acest proces oferă fonduri pentru demersurile lui Putin”, potrivit Business Insider.

Datele arată cum Rusia exportă mai mult petrol decât înainte de începerea războiului din Ucraina, după ce și-a redirecționat majoritatea transporturilor din Europa către Asia. Dar vânzările se confruntă cu o reducere mare pe fondul sancțiunilor, iar veniturile Rusiei rămân mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie