S-a detonat bomba! VIDEO SIS a explicat tot cum sunt ascultate telefoanele moldovenilor

14 Dec. 2022, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2022, 11:35 // Actual //  bani.md

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, oferă detalii cum decurge interceptarea, cine se ocupă de aceasta, ce tehnică este utilizată, precum și cine sunt comanditarii acestora. Declarațiile au fost făcute de către directorul SIS în cadrul dezbaterilor publice de la Parlament de astăzi, 14 decembrie, unde a fost supus consultărilor proiectul de modificare a legii SIS, prin care se va oferi mai multe împuterniciri Serviciului, scrie realitatea.md.

Musteața afirmă că, SIS este unica instituție din țară cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări.

„Un element important despre interceptare. SIS, conform legislației este unica instituției cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări. Nu noi stăm cu căștile pe urechi și stenografiere, în mare parte, dar noi avem acele softuri și acel hardware, care-s interconectate la operatori și ca să avem acces la stream-ul de date și atunci când vine mandatul de la judecător sau procuror noi dăm curs solicitării. De exemplu Serviciul Vamal vine cu o scrisoare de la organul de urmărire penală, unde scrie în baza ordonanței sau în baza mandatului judecător solicităm să dați acces la numărul ăsta de telefon pe userul X de la Vamă. Atunci, noi am făcut trei click-uri și s-a dus. El are user de la distanță. Stă ofițerul de urmărire penală la dânsul în birou cu căștile pe urechi și ascultă. Dacă te uiți după statistică, numai SIS ascultă în țara asta. Dar tehnic, da, noi suntem, așa scrie în lege. Noi suntem unica instituție. E un sofft foarte, foarte scump, dar, foarte scump, credeți-mă. Și de aceea e și logic să fie așa. Și se duce evidența la absolut orice interceptări, filări, la tot se duce evidența. Noi primim săptămânal de la ASP, de la Procuratură – vă rugăm să informați dacă persoana respectivă X a fost subiectul interceptărilor”, explică directorul SIS.

Potrivit lui Alexandru Musteața, toată informația pe interceptare este expediată organului de urmărire penală și procurorului și anume aceste persoane sunt responsabile să anunțe cetățenii care au fost supuși filării, dar nu SIS-ul.

„Procurorii decid mai departe, informează persoana asta sau nu o informează. Nu noi suntem în cazul da, și asta e o problemă la moment. Noi suntem executori, pur executori. Lumea vine la noi și cer să le spunem dacă au fost interceptați sau filați. Eu nu pot să spun, pentru că dacă cauza penală încă nu e închisă, eu pot răspundere penală. Procurorii cu mare fericire vin și  trăsnesc un dosar penal pe nu ofițer SIS, cu o dragoste, asta e, credeți-mă din practică. De aceea pretenții la ziua de azi îs la Procuratură sau în altă parte”, mai spune Musteața.

În data de 13 decembrie, un grup de deputați PAS, în frunte cu președintele Legislativului, Igor Grosu, și președintele Comisiei securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Inițiativa legislativă prevede mai multe modificări, care ar permite SIS-ului să obțină mai multe împuterniciri, care în prezent nu le are și îngreunează sau împiedică efectuarea activităților ce prevăd prevenirea și asigurarea securității, inclusiv prin instituirea mandatului judecătoresc și a avertismentului oficial.

Noile modificări legislative propuse ar ajunge în extremă, întrucât prevăd intruziuni în viața privată a cetățenilor, cu accesarea datelor cu caracter personal, cu înștiințarea ulterioară a acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Ian. 2026, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Ian. 2026, 15:51 // Actual //  bani.md

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.