S-a detonat bomba! VIDEO SIS a explicat tot cum sunt ascultate telefoanele moldovenilor

14 Dec. 2022, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2022, 11:35 // Actual //  bani.md

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, oferă detalii cum decurge interceptarea, cine se ocupă de aceasta, ce tehnică este utilizată, precum și cine sunt comanditarii acestora. Declarațiile au fost făcute de către directorul SIS în cadrul dezbaterilor publice de la Parlament de astăzi, 14 decembrie, unde a fost supus consultărilor proiectul de modificare a legii SIS, prin care se va oferi mai multe împuterniciri Serviciului, scrie realitatea.md.

Musteața afirmă că, SIS este unica instituție din țară cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări.

„Un element important despre interceptare. SIS, conform legislației este unica instituției cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări. Nu noi stăm cu căștile pe urechi și stenografiere, în mare parte, dar noi avem acele softuri și acel hardware, care-s interconectate la operatori și ca să avem acces la stream-ul de date și atunci când vine mandatul de la judecător sau procuror noi dăm curs solicitării. De exemplu Serviciul Vamal vine cu o scrisoare de la organul de urmărire penală, unde scrie în baza ordonanței sau în baza mandatului judecător solicităm să dați acces la numărul ăsta de telefon pe userul X de la Vamă. Atunci, noi am făcut trei click-uri și s-a dus. El are user de la distanță. Stă ofițerul de urmărire penală la dânsul în birou cu căștile pe urechi și ascultă. Dacă te uiți după statistică, numai SIS ascultă în țara asta. Dar tehnic, da, noi suntem, așa scrie în lege. Noi suntem unica instituție. E un sofft foarte, foarte scump, dar, foarte scump, credeți-mă. Și de aceea e și logic să fie așa. Și se duce evidența la absolut orice interceptări, filări, la tot se duce evidența. Noi primim săptămânal de la ASP, de la Procuratură – vă rugăm să informați dacă persoana respectivă X a fost subiectul interceptărilor”, explică directorul SIS.

Potrivit lui Alexandru Musteața, toată informația pe interceptare este expediată organului de urmărire penală și procurorului și anume aceste persoane sunt responsabile să anunțe cetățenii care au fost supuși filării, dar nu SIS-ul.

„Procurorii decid mai departe, informează persoana asta sau nu o informează. Nu noi suntem în cazul da, și asta e o problemă la moment. Noi suntem executori, pur executori. Lumea vine la noi și cer să le spunem dacă au fost interceptați sau filați. Eu nu pot să spun, pentru că dacă cauza penală încă nu e închisă, eu pot răspundere penală. Procurorii cu mare fericire vin și  trăsnesc un dosar penal pe nu ofițer SIS, cu o dragoste, asta e, credeți-mă din practică. De aceea pretenții la ziua de azi îs la Procuratură sau în altă parte”, mai spune Musteața.

În data de 13 decembrie, un grup de deputați PAS, în frunte cu președintele Legislativului, Igor Grosu, și președintele Comisiei securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Inițiativa legislativă prevede mai multe modificări, care ar permite SIS-ului să obțină mai multe împuterniciri, care în prezent nu le are și îngreunează sau împiedică efectuarea activităților ce prevăd prevenirea și asigurarea securității, inclusiv prin instituirea mandatului judecătoresc și a avertismentului oficial.

Noile modificări legislative propuse ar ajunge în extremă, întrucât prevăd intruziuni în viața privată a cetățenilor, cu accesarea datelor cu caracter personal, cu înștiințarea ulterioară a acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 09:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2026, 09:31 // Actual //  Ursu Victor

Exporturile Republicii Moldova au crescut după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA), însă structura exporturilor rămâne concentrată într-un număr limitat de produse, iar economia are încă dificultăți în a trece spre sectoare mai sofisticate. Concluziile apar într-o analiză publicată de Fondul Monetar Internațional în raportul „Selected Issues” dedicat Republicii Moldova.

Potrivit FMI, exporturile Moldovei au crescut cu aproximativ 52% după 2014, iar UE a devenit principalul motor al acestei evoluții. Ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a urcat de la 53% la 67% între 2014 și 2024, ceea ce reflectă o reorientare clară a comerțului către economia europeană.

„Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de echipamente de transport, produse alimentare și materii prime, care au generat peste 70% din avansul total al exporturilor în ultimul deceniu. Totuși, în ultimii ani ritmul exporturilor a încetinit, în special din cauza perturbărilor logistice și comerciale generate de războiul din Ucraina”, se arată în documentul FMI.

Analiza FMI arată că structura exporturilor Moldovei se schimbă treptat. Dacă în trecut exporturile erau dominate de fructe, legume și produse textile, în prezent a crescut rolul mașinilor, echipamentelor electrice și componentelor industriale, semn al unei integrări mai profunde în lanțurile de producție europene.

Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza unei diversificări limitate. Indicatorii analizați de FMI arată că Moldova depinde în continuare de un număr relativ mic de produse și piețe de export, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe, fluctuații de preț sau schimbări de cerere.

„Un alt element important este durata relațiilor comerciale. În medie, o relație de export între Moldova și un anumit partener durează aproximativ trei ani, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate. Relațiile comerciale cu statele UE sunt însă mai stabile decât cele cu alte piețe, datorită cererii mai previzibile și alinierii standardelor comerciale”, mai sune FMI.

FMI constată și că nivelul calitativ al exporturilor moldovenești este încă sub media UE. Unele produse, în special din industria textilă și componentele auto, au reușit să intre în segmente cu valoare mai mare, însă majoritatea exporturilor rămân în zona produselor cu complexitate medie.

Analiza structurii economice arată că Moldova exportă în principal produse agricole și textile, care se află la periferia așa-numitului „spațiu al produselor”, unde se concentrează bunurile mai puțin sofisticate. Produsele cu valoare tehnologică ridicată, precum mașinile sau electronicele, sunt mai puțin reprezentate, ceea ce limitează posibilitățile de diversificare rapidă.

FMI estimează însă că aderarea la Uniunea Europeană ar putea impulsiona semnificativ exporturile Moldovei. Modelele econometrice indică o posibilă creștere de aproximativ 16% a exporturilor după aderare, cu efecte mai puternice în sectoare precum mașini, echipamente electrice și metalurgie, unde integrarea în lanțurile industriale europene este mai rapidă.

Pentru a valorifica aceste oportunități, FMI recomandă accelerarea reformelor structurale, investiții în infrastructura de transport și logistică, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru exportatori și dezvoltarea competențelor tehnice și industriale. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe este considerată esențială pentru transferul de tehnologii și creșterea competitivității economiei.

Potrivit FMI, dacă aceste reforme vor continua, Moldova ar putea trece treptat de la o economie bazată pe exporturi agricole și manufacturi simple la una cu produse mai sofisticate și valoare adăugată mai mare, ceea ce ar face creșterea economică mai stabilă și mai rezistentă la șocuri externe.