S-a detonat bomba! VIDEO SIS a explicat tot cum sunt ascultate telefoanele moldovenilor

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, oferă detalii cum decurge interceptarea, cine se ocupă de aceasta, ce tehnică este utilizată, precum și cine sunt comanditarii acestora. Declarațiile au fost făcute de către directorul SIS în cadrul dezbaterilor publice de la Parlament de astăzi, 14 decembrie, unde a fost supus consultărilor proiectul de modificare a legii SIS, prin care se va oferi mai multe împuterniciri Serviciului, scrie realitatea.md.

Musteața afirmă că, SIS este unica instituție din țară cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări.

„Un element important despre interceptare. SIS, conform legislației este unica instituției cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări. Nu noi stăm cu căștile pe urechi și stenografiere, în mare parte, dar noi avem acele softuri și acel hardware, care-s interconectate la operatori și ca să avem acces la stream-ul de date și atunci când vine mandatul de la judecător sau procuror noi dăm curs solicitării. De exemplu Serviciul Vamal vine cu o scrisoare de la organul de urmărire penală, unde scrie în baza ordonanței sau în baza mandatului judecător solicităm să dați acces la numărul ăsta de telefon pe userul X de la Vamă. Atunci, noi am făcut trei click-uri și s-a dus. El are user de la distanță. Stă ofițerul de urmărire penală la dânsul în birou cu căștile pe urechi și ascultă. Dacă te uiți după statistică, numai SIS ascultă în țara asta. Dar tehnic, da, noi suntem, așa scrie în lege. Noi suntem unica instituție. E un sofft foarte, foarte scump, dar, foarte scump, credeți-mă. Și de aceea e și logic să fie așa. Și se duce evidența la absolut orice interceptări, filări, la tot se duce evidența. Noi primim săptămânal de la ASP, de la Procuratură – vă rugăm să informați dacă persoana respectivă X a fost subiectul interceptărilor”, explică directorul SIS.

Potrivit lui Alexandru Musteața, toată informația pe interceptare este expediată organului de urmărire penală și procurorului și anume aceste persoane sunt responsabile să anunțe cetățenii care au fost supuși filării, dar nu SIS-ul.

„Procurorii decid mai departe, informează persoana asta sau nu o informează. Nu noi suntem în cazul da, și asta e o problemă la moment. Noi suntem executori, pur executori. Lumea vine la noi și cer să le spunem dacă au fost interceptați sau filați. Eu nu pot să spun, pentru că dacă cauza penală încă nu e închisă, eu pot răspundere penală. Procurorii cu mare fericire vin și trăsnesc un dosar penal pe nu ofițer SIS, cu o dragoste, asta e, credeți-mă din practică. De aceea pretenții la ziua de azi îs la Procuratură sau în altă parte”, mai spune Musteața.

În data de 13 decembrie, un grup de deputați PAS, în frunte cu președintele Legislativului, Igor Grosu, și președintele Comisiei securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Inițiativa legislativă prevede mai multe modificări, care ar permite SIS-ului să obțină mai multe împuterniciri, care în prezent nu le are și îngreunează sau împiedică efectuarea activităților ce prevăd prevenirea și asigurarea securității, inclusiv prin instituirea mandatului judecătoresc și a avertismentului oficial.

Noile modificări legislative propuse ar ajunge în extremă, întrucât prevăd intruziuni în viața privată a cetățenilor, cu accesarea datelor cu caracter personal, cu înștiințarea ulterioară a acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#SIS #discutii #telefoane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.