Salvarea fermierilor de la faliment: modificări esențiale la Legea Secetei

În cadrul consultărilor de la Parlament, au fost discutate modificările propuse la Legea Secetei, care aduc schimbări semnificative în sprijinul agricultorilor afectați de dificultăți financiare.

Alexandru Trubca, președintele Comisiei Agricultură, a subliniat că una dintre principalele modificări este extinderea termenului de aplicare a legii până la 31 octombrie 2025. De asemenea, s-a clarificat că datoriile acumulate începând cu 1 septembrie 2022 vor fi eligibile pentru beneficiile legii, eliminând interpretările ambigue din legislația actuală.

Totodată, au fost incluși furnizorii de inputuri agricole printre potențialii beneficiari ai legii, iar creditorilor li se interzice cesionarea creanțelor fără acordul debitorilor.

„Legea trebuie să fie clară, fără loc pentru ambiguități, pentru a evita abuzurile de ambele părți,” a declarat Trubca.

Alexandru Bădărău, președintele Asociației Forța Fermierilor, a evidențiat importanța prevederilor care permit suspendarea plăților pe o perioadă extinsă, oferind agricultorilor timp să se redreseze financiar. În plus, executările silite vor fi suspendate, oferindu-le agricultorilor opțiunea de a-și valorifica activele proprii în condiții mai avantajoase.

„În prezent, legea insolvenței favorizează lichidarea companiilor, iar activele sunt vândute la prețuri foarte mici. Vrem să schimbăm acest lucru prin măsuri legislative și suport financiar suplimentar, precum garanții de stat sau facilități fiscale,” a precizat Bădărău.

Un alt aspect discutat este legat de organizațiile de creditare nebancară, în special în sudul țării, unde agricultorii se confruntă cu abuzuri legate de executările silite pentru echipamente agricole, terenuri și alte active. „Este crucial să intervenim pentru a preveni interpretările abuzive ale legislației,” a adăugat Bădărău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secceta #agricultori #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.