Salvarea fermierilor de la faliment: modificări esențiale la Legea Secetei

În cadrul consultărilor de la Parlament, au fost discutate modificările propuse la Legea Secetei, care aduc schimbări semnificative în sprijinul agricultorilor afectați de dificultăți financiare.

Alexandru Trubca, președintele Comisiei Agricultură, a subliniat că una dintre principalele modificări este extinderea termenului de aplicare a legii până la 31 octombrie 2025. De asemenea, s-a clarificat că datoriile acumulate începând cu 1 septembrie 2022 vor fi eligibile pentru beneficiile legii, eliminând interpretările ambigue din legislația actuală.

Totodată, au fost incluși furnizorii de inputuri agricole printre potențialii beneficiari ai legii, iar creditorilor li se interzice cesionarea creanțelor fără acordul debitorilor.

„Legea trebuie să fie clară, fără loc pentru ambiguități, pentru a evita abuzurile de ambele părți,” a declarat Trubca.

Alexandru Bădărău, președintele Asociației Forța Fermierilor, a evidențiat importanța prevederilor care permit suspendarea plăților pe o perioadă extinsă, oferind agricultorilor timp să se redreseze financiar. În plus, executările silite vor fi suspendate, oferindu-le agricultorilor opțiunea de a-și valorifica activele proprii în condiții mai avantajoase.

„În prezent, legea insolvenței favorizează lichidarea companiilor, iar activele sunt vândute la prețuri foarte mici. Vrem să schimbăm acest lucru prin măsuri legislative și suport financiar suplimentar, precum garanții de stat sau facilități fiscale,” a precizat Bădărău.

Un alt aspect discutat este legat de organizațiile de creditare nebancară, în special în sudul țării, unde agricultorii se confruntă cu abuzuri legate de executările silite pentru echipamente agricole, terenuri și alte active. „Este crucial să intervenim pentru a preveni interpretările abuzive ale legislației,” a adăugat Bădărău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secceta #agricultori #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene, scrie REALITATEA.

„Eu am 61 de ani și până la 70 de ani n-am gând să lucrez, așa că înțeleg foarte bine această problemă. E o întrebare care trebuie discutată, fiind legată de longevitatea vieții”, a spus Munteanu, precizând că în toate țările europene și occidentale vârsta de pensionare se mărește.

El susține că această evoluție este influențată de îmbunătățirea serviciilor medicale, dar și de îmbătrânirea populației și migrația masivă, factori care afectează bugetul public: „Cheltuielile cresc, veniturile se micșorează, iar populația activă devine tot mai redusă”.

Munteanu a subliniat că, în comparație cu generațiile trecute, oamenii de azi rămân activi mai mult timp.

”Putem să discutăm, să vedem care sunt previziunile generale și care sunt normele europene. Avem un cluster de la Uniunea Europeană care ne ajută să analizăm tradițiile și practicile din alte state. Eu cred că Republica Moldova este undeva la mijloc”, a adăugat el.

Premierul desemnat a conchis că majorarea treptată a vârstei de pensionare nu este o decizie ușoară, dar reprezintă o realitate globală de care țara trebuie să țină cont pentru a menține echilibrul sistemului social și economic.

Vârsta standard de pensionare pentru femei în Moldova, din iulie 2025, este de 61 de ani și 6 luni, în timp ce pentru bărbați rămâne 63 de ani. Ambele genuri au nevoie de un stagiu complet de cotizare de 34 de ani pentru a beneficia de pensia standard. Vârsta de pensionare pentru femei va crește gradual cu 6 luni pe an, până în 2028, când va ajunge la 63 de ani, egală cu cea a bărbaților.

Pensia medie în Moldova în 2025 a ajuns la 4.407 lei, în urma indexării cu 10% care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2025.