Salvarea fermierilor de la faliment: modificări esențiale la Legea Secetei

În cadrul consultărilor de la Parlament, au fost discutate modificările propuse la Legea Secetei, care aduc schimbări semnificative în sprijinul agricultorilor afectați de dificultăți financiare.

Alexandru Trubca, președintele Comisiei Agricultură, a subliniat că una dintre principalele modificări este extinderea termenului de aplicare a legii până la 31 octombrie 2025. De asemenea, s-a clarificat că datoriile acumulate începând cu 1 septembrie 2022 vor fi eligibile pentru beneficiile legii, eliminând interpretările ambigue din legislația actuală.

Totodată, au fost incluși furnizorii de inputuri agricole printre potențialii beneficiari ai legii, iar creditorilor li se interzice cesionarea creanțelor fără acordul debitorilor.

„Legea trebuie să fie clară, fără loc pentru ambiguități, pentru a evita abuzurile de ambele părți,” a declarat Trubca.

Alexandru Bădărău, președintele Asociației Forța Fermierilor, a evidențiat importanța prevederilor care permit suspendarea plăților pe o perioadă extinsă, oferind agricultorilor timp să se redreseze financiar. În plus, executările silite vor fi suspendate, oferindu-le agricultorilor opțiunea de a-și valorifica activele proprii în condiții mai avantajoase.

„În prezent, legea insolvenței favorizează lichidarea companiilor, iar activele sunt vândute la prețuri foarte mici. Vrem să schimbăm acest lucru prin măsuri legislative și suport financiar suplimentar, precum garanții de stat sau facilități fiscale,” a precizat Bădărău.

Un alt aspect discutat este legat de organizațiile de creditare nebancară, în special în sudul țării, unde agricultorii se confruntă cu abuzuri legate de executările silite pentru echipamente agricole, terenuri și alte active. „Este crucial să intervenim pentru a preveni interpretările abuzive ale legislației,” a adăugat Bădărău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secceta #agricultori #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.