Sancțiunile americane îngroapă viitorul gazului rusesc: „Arctic LNG 2” în colaps

28 Oct. 2024, 12:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2024, 12:24 // Actual //  Ursu Victor

Proiectul de producere a gazului natural lichefiat (GNL) „Arctic LNG 2” al companiei ruse Novatek, cel mai mare de acest tip din Rusia, a suspendat producția în urma unui nou val de sancțiuni americane, informează Bloomberg, citând surse familiarizate cu situația.

Potrivit surselor agenției, fabrica, care a costat 25 de miliarde de dolari și a fost în construcție timp de aproape 10 ani, nu reușește să găsească clienți pentru gazul său, acumulând astfel stocuri nerambursate. În luna octombrie, Novatek a redus producția de gaz pentru „Arctic LNG 2” la 5,3 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce este de mai mult de două ori mai puțin decât nivelul din septembrie (12,1 milioane de metri cubi pe zi).

Comercializarea GNL-ului la fabrică a fost oprită, continuându-se doar operațiunile necesare pentru menținerea stării tehnice a instalației, spun sursele Bloomberg. De la începutul lunii august, „Arctic LNG 2” a expediat 8 loturi de GNL, însă unul dintre ele nu a putut fi vândut, în ciuda faptului că Novatek a oferit reduceri de până la 40% față de prețurile de piață.

Clienții gazului ezită să accepte vasele asociate cu „Arctic LNG 2”, acestea fiind sub incidența sancțiunilor americane; în luna august, 8 nave legate de proiect au fost incluse pe lista neagră. Fabrica Novatek a fost supusă restricțiilor americane în noiembrie anul trecut, după care acționarii străini și-au suspendat participarea, iar un șantier naval sud-coreean a refuzat să furnizeze nave de transport de gaz de clasă înghețată.

În luna iunie, Statele Unite au întărit sancțiunile împotriva Novatek. Toate proiectele în curs de dezvoltare ale companiei, inclusiv „Murmansk LNG”, „Obski LNG”, „Murmansk-Transgaz”, „Arctic LNG 2” și „Arctic LNG 3”, au fost incluse pe lista neagră, alături de 7 din cele 15 nave de GNL comandate la șantierul naval rus „Zvezda”.

Asistentul secretarului de stat american pentru energie, Jeffrey Pyatt, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg săptămâna trecută că aceasta nu este o finalitate. „Urmărim foarte atent direcția în care se îndreaptă mărfurile rusești supuse sancțiunilor, iar puteți fi siguri că administrația Biden va continua să apese asupra exporților de GNL din Rusia”, a avertizat el.

Proiectul „Arctic LNG 2” trebuia să producă 19,8 milioane de tone de GNL pe an pe trei linii tehnologice. Prima linie a fost dată în folosință în august 2023 și a produs prima partidă de gaz în decembrie, dar aceasta nu a putut fi exportată. A doua linie a fost livrată la locul de muncă în august 2024, iar construcția celei de-a treia a fost amânată, termenul de punere în funcțiune fiind mutat de la 2026 la 2028.

Analistii de la PSB avertizează că sancțiunile fac perspectivele Novatek „neclare” și întârzie termenii de realizare a tuturor proiectelor sale: „Totul depinde de modul în care compania se va adapta și va rezolva problemele legate de flotă.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Feb. 2026, 11:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Feb. 2026, 11:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat în sezonul agricol 2025–2026 o schimbare clară de structură a exporturilor agroindustriale, cu un accent tot mai mare pe exportul de materie primă, în detrimentul produselor procesate. Concluzia reiese dintr-o analiză realizată de economistul Iurie Rija, care examinează exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie–ianuarie, pe mai multe sezoane.

Potrivit analizei, în sezonul curent volumul exportat de floarea-soarelui ca materie primă a atins un maxim istoric de 518.088 tone, în creștere puternică față de sezonul precedent și peste nivelurile tuturor anilor anteriori. Evoluția confirmă capacitatea Moldovei de a livra cantități mari pe piețele externe, însă scoate în evidență și dependența tot mai accentuată de exportul de semințe brute.

În paralel, exporturile de ulei de floarea-soarelui și șrot au înregistrat o revenire după colapsul sever din sezonul 2024–2025, dar rămân sub potențialul demonstrat în anii în care industria de procesare funcționa la capacitate normală. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, au fost exportate 65.777 tone de ulei și 55.365 tone de șrot, volume superioare celor din sezonul precedent, dar aproximativ la jumătate din nivelurile atinse în sezonul 2023–2024.

Analiza evidențiază și o modificare importantă a raportului dintre exportul de materie primă și cel de produse procesate. Dacă în sezonul precedent doar 6% din floarea-soarelui exportată părăsea țara sub formă procesată, iar 94% ca semințe brute, în sezonul 2025–2026 ponderea produselor procesate a urcat la 23%, în timp ce 77% din volum a fost exportat ca materie primă. Deși această evoluție indică o ușoară redresare a procesării interne, structura exporturilor rămâne dominată de semințe.

Din punct de vedere valoric, contrastul este și mai pronunțat. Veniturile obținute din exportul florii-soarelui ca materie primă au atins 5,78 miliarde lei în sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, un nou maxim istoric. În același timp, exporturile de ulei și șrot au generat circa 1,68 miliarde lei, în creștere față de sezonul precedent, când industria de procesare a adus doar 186 milioane lei, dar mult sub nivelurile din anii de vârf.

Pentru comparație, în sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, produsele procesate aduceau în economie peste 2,56 miliarde lei, iar în sezonul 2022–2023 chiar 3,4 miliarde lei, depășind atunci valoarea exporturilor de materie primă. În sezonul curent, raportul s-a inversat net în favoarea semințelor brute, ceea ce arată că valoarea adăugată este captată în mare parte în afara țării.

Cumulat, sub formă de floarea-soarelui ca materie primă, ulei și șrot, din Republica Moldova au fost exportate deja în sezonul curent aproximativ 670 de mii de tone de floarea-soarelui echivalent, un ritm considerat foarte accelerat. Estimările indică faptul că în stocuri ar mai rămâne circa 300 de mii de tone, volum care va continua să pună presiune atât pe deciziile de vânzare ale fermierilor, cât și pe capacitatea industriei de procesare de a absorbi materia primă rămasă.

În ansamblu, sezonul 2025–2026 consolidează poziția Republicii Moldova ca furnizor regional important de floarea-soarelui ca materie primă, dar readuce în prim-plan provocarea strategică majoră a sectorului: creșterea ponderii produselor procesate în exporturi, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată generată de această cultură-cheie să rămână în economia națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!