Săptămâna neagră pentru miliardari: Musk și Bezos au pierdut cumulativ 45 miliarde de dolari

Săptămâna trecută nu a fost cea mai profitabilă pentru cei mai bogați oameni ai lumii. Câțiva dintre ei au pierdut miliarde, în condiţiile în care totul, de la comerţul electronic la criptomonede şi jocuri online, a căzut. Pieţele au înregistrat cea mai mare scădere de la izbucnirea pandemiei, în timp ce spectrul majorării ratelor de dobândă de către Rezerva Federală s-a instalat asupra economiei.

Preţurile criptomonedelor au fost unele dintre cele mai mari victime, Bitcoin plonjând la minimele ultimelor şase luni, iar alte active digitale au fost, de asemenea, lovite. Zhao, directorul executiv al bursei de criptomonede Binance, are acum o avere de 75 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, el a pierdut 17,7 miliarde de dolari, săptămâna trecută.

Elon Musk, cea mai bogată persoană din lume, şi-a văzut averea netă scăzând cu 25,1 miliarde de dolari – sau mai mult de 9%. Tot săptămâna trecută, Jeff Bezos a pierdut 20 de miliarde de dolari din averea sa. A avut de pierdut și Mark Zuckerberg, averea căruia a scăzut cu 10,4 miliarde de dolari.

Dintre cele mai bogate 10 persoane din lume, doar una a evitat să piardă bani în această săptămână: magnatul francez al modei de lux Bernard Arnault, care este pe punctul de a recâştiga locul 2 în indicele Bloomberg de la Bezos.

#miliarde #criptomonede #avere #Jeff Bezos #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.