Sărăcia face ravagii în Moldova, dar Buzu ne liniștește: E doar o iluzie statistică

Rata sărăciei absolute în Republica Moldova a crescut în ultimul an, arată datelor BNS. Dacă în 2021, la începutul mandatului guvernării PAS, rata sărăciei era de 24,5%, în 2024 aceasta a urcat la 33,6%. Situația este și mai dramatică în mediul rural, unde sărăcia a ajuns la 42%.

„BNS publică mai multe cifre privind sărăcia în Republica Moldova. Aceste date trebuie înțelese corect: ele arată o creștere a sărăciei absolute, dar nu reflectă în totalitate efectele politicilor guvernamentale, cum ar fi compensarea facturilor sau programele sociale. Paradoxal, aceste compensații nu sunt incluse în cheltuielile gospodăriilor, iar asta duce la o aparentă creștere a ratei sărăciei, deși, în realitate, cheltuielile efective au scăzut,” a declarat Alexi Buzu, ministrul Muinicii în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

Ministrul a explicat că metodele de calcul ale Biroului Național de Statistică (BNS) nu surprind pe deplin impactul măsurilor de sprijin adoptate de guvern. „Dacă în septembrie, de exemplu, doi copii primesc prânz gratuit la școală, familia lor nu mai cheltuie pe mâncare. Cheltuielile scad, dar statistica nu reflectă această realitate. Astfel, apare un efect aparent: cheltuielile mici, rata sărăciei mare.”

Buzu a subliniat că diferența dintre veniturile și cheltuielile familiilor sărace este considerabilă: „Veniturile acestor familii sunt, în medie, cu 27% mai mari decât cheltuielile. Deci, există o economie reală în gospodării, dar acest lucru nu este evident în datele privind rata sărăciei.”

Totodată, oficialul a făcut trimitere la datele privind „sărăcia multidimensională” publicate de BNS, care arată o imagine diferită: „Acele cifre indică o scădere a sărăciei în Republica Moldova.”

Buzu a recunoscut că sărăcia rămâne o problemă majoră, dar a cerut o analiză mai nuanțată a datelor: „Nu putem vorbi doar despre sărăcie în termeni de cheltuieli. Trebuie să înțelegem veniturile, sprijinul guvernamental și măsurile sociale implementate.”

Potrivit ministrului, aproximativ 26-27% din veniturile familiilor sărace sunt economisite, ceea ce arată o anumită reziliență financiară, în pofida creșterii indicatorului oficial de sărăcie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buzu #sate #orase #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.