Sărăcia face ravagii în Moldova, dar Buzu ne liniștește: E doar o iluzie statistică

Rata sărăciei absolute în Republica Moldova a crescut în ultimul an, arată datelor BNS. Dacă în 2021, la începutul mandatului guvernării PAS, rata sărăciei era de 24,5%, în 2024 aceasta a urcat la 33,6%. Situația este și mai dramatică în mediul rural, unde sărăcia a ajuns la 42%.

„BNS publică mai multe cifre privind sărăcia în Republica Moldova. Aceste date trebuie înțelese corect: ele arată o creștere a sărăciei absolute, dar nu reflectă în totalitate efectele politicilor guvernamentale, cum ar fi compensarea facturilor sau programele sociale. Paradoxal, aceste compensații nu sunt incluse în cheltuielile gospodăriilor, iar asta duce la o aparentă creștere a ratei sărăciei, deși, în realitate, cheltuielile efective au scăzut,” a declarat Alexi Buzu, ministrul Muinicii în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

Ministrul a explicat că metodele de calcul ale Biroului Național de Statistică (BNS) nu surprind pe deplin impactul măsurilor de sprijin adoptate de guvern. „Dacă în septembrie, de exemplu, doi copii primesc prânz gratuit la școală, familia lor nu mai cheltuie pe mâncare. Cheltuielile scad, dar statistica nu reflectă această realitate. Astfel, apare un efect aparent: cheltuielile mici, rata sărăciei mare.”

Buzu a subliniat că diferența dintre veniturile și cheltuielile familiilor sărace este considerabilă: „Veniturile acestor familii sunt, în medie, cu 27% mai mari decât cheltuielile. Deci, există o economie reală în gospodării, dar acest lucru nu este evident în datele privind rata sărăciei.”

Totodată, oficialul a făcut trimitere la datele privind „sărăcia multidimensională” publicate de BNS, care arată o imagine diferită: „Acele cifre indică o scădere a sărăciei în Republica Moldova.”

Buzu a recunoscut că sărăcia rămâne o problemă majoră, dar a cerut o analiză mai nuanțată a datelor: „Nu putem vorbi doar despre sărăcie în termeni de cheltuieli. Trebuie să înțelegem veniturile, sprijinul guvernamental și măsurile sociale implementate.”

Potrivit ministrului, aproximativ 26-27% din veniturile familiilor sărace sunt economisite, ceea ce arată o anumită reziliență financiară, în pofida creșterii indicatorului oficial de sărăcie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buzu #sate #orase #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul condus de premierul Viktor Orbán a depus un proces la Tribunalul General al UE de la Luxemburg împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene de a direcționa către Ucraina veniturile obținute din activele rusești înghețate, relatează publicația Portfolio.

Potrivit sursei, cererea a fost depusă încă din iulie, iar pe 25 august instanța europeană a acceptat oficial cazul spre examinare. Procesul a început deja, însă calendarul următoarelor ședințe nu este cunoscut, iar procedura ar putea dura ani de zile.

Decizia contestată prevede ca Ucraina să primească anual 3–5 miliarde de euro din dobânzile generate de activele rusești blocate în jurisdicții europene. Bruxellesul a argumentat că pentru utilizarea acestor fonduri nu este necesar vot unanim, întrucât nu sunt bani din bugetul UE.

Budapesta, însă, susține că a fost exclusă din procesul decizional și că astfel au fost încălcate normele procedurale prevăzute în tratatele UE. Ungaria refuză constant să participe la sprijinirea militară a Ucrainei, iar autoritățile de la Budapesta afirmă că poziția lor a fost ignorată.

Tensiunile dintre Kiev și Budapesta s-au accentuat recent, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că funcționarea conductei de petrol „Drujba” ar putea depinde de atitudinea Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Orbán a calificat declarația drept „amenințare” și a avertizat că „șantajul și atacurile asupra conductei nu vor aduce Ucrainei locul dorit în Uniune”, evocând și „consecințe pe termen lung”.

Premierul ungar se opune ferm aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, blochează frecvent inițiativele UE de sprijin pentru Kiev și a încercat în repetate rânduri să împiedice prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru care este necesară unanimitatea statelor membre.