Scandalul dă în clocot la ministerul Alei Nemerenco! Mii de euro pentru o campanie de vaccinare din bani împrumutați

Milioane de lei pentru o campanie de vaccinare împotriva COVID a cheltuit Ministrul Sănătății dintr-un credit luat de la Banca Mondială este vorba de 300 mii de euro, se arată într-o investigație a jurnaliștilor de la Cu Sens.

Ancheta o scoate în vizor pe Inga Pasecinic, directoarea Centrului Strategii și Politici de Sănătate. Organizația acesteia a fost contractată de minister, în schimbul a 136 250 de dolari americani, pentru a informa oamenii de la sate despre importanța imunizării anti-COVID. În acest caz nu a fost anunțată o licitație publică, iar ONG-ul a fost contractat direct de Ministerul Sănătății. Despre acțiunile, rezultatele campaniei și bugetul oferit, ministerul a preferat să tacă. Datele au fost obținute de jurnaliștii de investigație după jumătate de an, ministerul fiind obligat de instanța de judecată să prezinte aceste informații. Dubios este faptul că ONG-ul cu o activitate de peste 20 de ani nu are un site oficial unde să fie prezentate rapoartele de activitate, iar la adresa juridică, nici gram de angajați.

Tot în această investigație aflăm despre faptul că acest contract de milioane a fost semnat în perioada când Igor Curov, în prezent șef al Spitalului Ministerului Sănătății, era secretar de stat al instituției pe atunci. Curov a fost numit la minister în martie 2022, asta după ce trei ani a fost vicedirector medical la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde Pasecinic este membră a Consiliului de administrare a spitalului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campanie #bani #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.