Scandalul dă în clocot la ministerul Alei Nemerenco! Mii de euro pentru o campanie de vaccinare din bani împrumutați

Milioane de lei pentru o campanie de vaccinare împotriva COVID a cheltuit Ministrul Sănătății dintr-un credit luat de la Banca Mondială este vorba de 300 mii de euro, se arată într-o investigație a jurnaliștilor de la Cu Sens.

Ancheta o scoate în vizor pe Inga Pasecinic, directoarea Centrului Strategii și Politici de Sănătate. Organizația acesteia a fost contractată de minister, în schimbul a 136 250 de dolari americani, pentru a informa oamenii de la sate despre importanța imunizării anti-COVID. În acest caz nu a fost anunțată o licitație publică, iar ONG-ul a fost contractat direct de Ministerul Sănătății. Despre acțiunile, rezultatele campaniei și bugetul oferit, ministerul a preferat să tacă. Datele au fost obținute de jurnaliștii de investigație după jumătate de an, ministerul fiind obligat de instanța de judecată să prezinte aceste informații. Dubios este faptul că ONG-ul cu o activitate de peste 20 de ani nu are un site oficial unde să fie prezentate rapoartele de activitate, iar la adresa juridică, nici gram de angajați.

Tot în această investigație aflăm despre faptul că acest contract de milioane a fost semnat în perioada când Igor Curov, în prezent șef al Spitalului Ministerului Sănătății, era secretar de stat al instituției pe atunci. Curov a fost numit la minister în martie 2022, asta după ce trei ani a fost vicedirector medical la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde Pasecinic este membră a Consiliului de administrare a spitalului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campanie #bani #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.