Schimbare dramatică în ceea ce privește economisirea. Depozitele în lei s-au comprimat cu 22,4% în februarie

Depozitele noi atrase la termen în luna februarie 2024 au totalizat 3,7 miliarde de lei, marcând o scădere de 17,7% față de luna precedentă. Ponderea depozitelor în moneda națională a înregistrat un procent semnificativ de 70,8%, cu o valoare de 2,6 miliarde de lei, reflectând o descreștere de 22,4% comparativ cu ianuarie 2024. Depozitele în valută au totalizat 1,08 miliarde de lei, indicând o scădere de 3,6%, arataă datele Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie nominală la depozitele în moneda națională a înregistrat o ușoară scădere de 0,37 puncte procentuale, atingând 3,81%, în timp ce rata medie la depozitele în valută s-a redus cu 0,06 puncte procentuale, ajungând la 1,80%. În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu durate de la 6 până la 12 luni au reprezentat cea mai mare pondere, cu 35,9%, urmate de cele cu termene între 2 și 5 ani, cu 22,1%.

Depozitele persoanelor fizice în februarie 2024 au totalizat 3,1 miliarde de lei, reflectând o scădere de 12,8% față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 28,9% din totalul depozitelor.

În ceea ce privește depozitele efectuate de persoanele juridice, acestea au înregistrat o diminuare semnificativă de 2,3 ori pentru cele în moneda națională și o creștere de 58,8% pentru cele în valută, comparativ cu luna precedentă. Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice a scăzut cu 0,51 puncte procentuale, ajungând la 3,73%, în timp ce rata medie la depozitele în valută a crescut cu 0,47 puncte procentuale, atingând 1,98%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#valută #depozite #euro #dolar #lei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.