Schimbări majore în viața moldovenilor! Actele de identitate nu vor mai fi la fel

Într-un efort de a promova digitalizarea și de a facilita accesul cetățenilor la servicii publice, Republica Moldova ia măsuri legislative semnificative. Un nou proiect de lege a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu suportul Agenției de Guvernare Electronică, pentru a reglementa digitalizarea documentelor de identitate, precum buletinele de identitate, permisele de conducere, certificatelor de înmatriculare și alte elemente aferente generării și utilizării acestora.

Potrivit proiectului de lege, aceste documente vor fi disponibile în format digital și vor fi accesibile prin intermediul aplicației guvernamentale integrate a serviciilor electronice. Această inițiativă are ca scop consolidarea securității și eficienței proceselor administrative, oferind cetățenilor posibilitatea de a avea acces la documentele lor de identitate în format electronic.

Buletinul de identitate digital al cetățeanului Republicii Moldova va fi generat pe dispozitivele mobile sau tablete ale titularului și va conține date preluate automat din Registrul de Stat al Populației, împreună cu un identificator electronic unic sub forma unui cod QR.

Proiectul de lege reglementează, de asemenea, posibilitatea de a depune cereri online pentru înmatricularea vehiculelor și livrarea certificatelor și plăcuțelor de înmatriculare prin intermediul serviciului guvernamental de livrare. De asemenea, se propune introducerea unei obligații pentru notari de a depune cereri de înregistrare a actelor juridice autentificate sau a contractelor de vânzare-cumpărare prin intermediul serviciilor electronice, eliminând astfel necesitatea interacțiunii cu Agenția Servicii Publice.

Proiectul de lege vizează, de asemenea, includerea unui identificator electronic unic (cum ar fi un cod QR sau un cod de bare) pe documentele tipărite pentru a permite verificarea electronică a autenticității acestora.

Aceste schimbări legislative urmăresc să faciliteze interacțiunea cetățenilor cu serviciile publice și să sporească accesibilitatea acestora prin intermediul mediului digital. Proiectul de lege urmează a fi supus votului în Parlament în etapa a doua a dezbaterilor legislative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bultein #telefon #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.