Schimbări majore în viața moldovenilor! Actele de identitate nu vor mai fi la fel

Într-un efort de a promova digitalizarea și de a facilita accesul cetățenilor la servicii publice, Republica Moldova ia măsuri legislative semnificative. Un nou proiect de lege a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, cu suportul Agenției de Guvernare Electronică, pentru a reglementa digitalizarea documentelor de identitate, precum buletinele de identitate, permisele de conducere, certificatelor de înmatriculare și alte elemente aferente generării și utilizării acestora.

Potrivit proiectului de lege, aceste documente vor fi disponibile în format digital și vor fi accesibile prin intermediul aplicației guvernamentale integrate a serviciilor electronice. Această inițiativă are ca scop consolidarea securității și eficienței proceselor administrative, oferind cetățenilor posibilitatea de a avea acces la documentele lor de identitate în format electronic.

Buletinul de identitate digital al cetățeanului Republicii Moldova va fi generat pe dispozitivele mobile sau tablete ale titularului și va conține date preluate automat din Registrul de Stat al Populației, împreună cu un identificator electronic unic sub forma unui cod QR.

Proiectul de lege reglementează, de asemenea, posibilitatea de a depune cereri online pentru înmatricularea vehiculelor și livrarea certificatelor și plăcuțelor de înmatriculare prin intermediul serviciului guvernamental de livrare. De asemenea, se propune introducerea unei obligații pentru notari de a depune cereri de înregistrare a actelor juridice autentificate sau a contractelor de vânzare-cumpărare prin intermediul serviciilor electronice, eliminând astfel necesitatea interacțiunii cu Agenția Servicii Publice.

Proiectul de lege vizează, de asemenea, includerea unui identificator electronic unic (cum ar fi un cod QR sau un cod de bare) pe documentele tipărite pentru a permite verificarea electronică a autenticității acestora.

Aceste schimbări legislative urmăresc să faciliteze interacțiunea cetățenilor cu serviciile publice și să sporească accesibilitatea acestora prin intermediul mediului digital. Proiectul de lege urmează a fi supus votului în Parlament în etapa a doua a dezbaterilor legislative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bultein #telefon #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.