Scumpiri-record pe piața imobiliară: Prețurile urcă, tranzacțiile scad, „Prima Casă Plus” împinge cererea în sus

Piața imobiliară rezidențială din Republica Moldova înregistrează o creștere accelerată a prețurilor pentru prima dată în ultimii ani, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru primul trimestru din 2025.

Indicele agregat al prețurilor de ofertă (RPPI) a urcat la 211,7%, marcând o creștere de 18,4% față de trimestrul IV 2024 și de 35,4% comparativ cu trimestrul I 2024. Pe segmentul primar, indicele a atins 220,9% (+20,6% față de trimestrul anterior), iar pe piața secundară, indicele a fost de 204,9% (+17,4%).

Principalul motor al acestei dinamici este programul guvernamental „Prima Casă Plus”, care a facilitat accesul populației la credite ipotecare, crescând astfel cererea pe piață. În doar câteva luni, numărul creditelor ipotecare acordate în cadrul programului a urcat de la 310 în trimestrul III 2024, la 922 în primul trimestru al anului curent.

Astfel, ponderea creditelor „Prima Casă Plus” în totalul creditelor ipotecare a crescut rapid, de la 11% în trimestrul III 2024, la 30,2% în trimestrul IV 2024 și 34,9% în primul trimestru din 2025.

Prețurile medii ale locuințelor reflectă această dinamică explozivă: în Chișinău, mediana a crescut de la 89.000 euro la 104.500 euro în doar câteva luni, iar BNM estimează că prețurile vor continua să urce până la o medie de 127.800 euro – echivalentul în euro al unui credit maxim de 2,5 milioane de lei oferit prin „Prima Casă Plus”.

Cu toate acestea, piața dă semne de răcire: numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut cu 32,9% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu trimestrul anterior. În același timp, ponderea tranzacțiilor finanțate prin ipoteci a crescut la 41%, indicând o dependență tot mai mare a populației de credite și o scădere a puterii de cumpărare din surse proprii.

Specialiștii avertizează că, pe termen mediu, odată cu atingerea pragului de preț de 2,5 milioane de lei per locuință, piața ar putea intra într-o fază de stagnare, cu o posibilă migrare a tranzacțiilor spre alte regiuni decât Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Chisinau #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.