Se aflau în vacanță și au descoperit o COMOARĂ – 53 de monede de aur din perioada Imperiului Roman

26 Sept. 2021, 09:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Sept. 2021, 09:49 // Actual //  MD Bani

O echipă de scafandri din largul coastei spaniole a descoperit o comoară de 53 de monede de aur din perioada Imperiului Roman, scrie Business Insider.

Acestea sunt în stare perfectă și reprezintă cea mai mare colecție descoperită vreodată în Europa.

Luis Lens și Cesar Gimeno făceau scufundări în Marea Mediterană, în timp ce erau în vacanță în Xabia, Spania. În timp ce explorau peisajul subacvatic și curățau gunoiul, au dat peste un obiect strălucitor care semăna cu o „monedă de 10 cenți”, potrivit ziarului El Pais.

După ce au recuperat obiectul, au observat o inscripție cu o față grecească sau romană antică și au presupus că este vorba de bijuterii.

Au săpat folosind un cuțit și au descoperit alte monede încastrate într-o crăpătură de stâncă.

Aceștia au raportat descoperirea autorităților locale și la fața locului a mers o echipă de scafandri și arheologi. Aceștia au descoperit, în total, 53 de monede de aur, trei cuie și rămășițele a ceea ce părea a fi un cufăr.

Oamenii de știință de la Institutul Universitar de Cercetare în Arheologie și Patrimoniu Istoric au analizat monedele și au descoperit că erau de la finalul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea.

„Este unul dintre cele mai mari seturi de monede romane de aur descoperite în Spania și în Europa”, a declarat Jaime Molina, șeful echipei de arheologi subacvatici de la Universitatea din Alicante, într-un comunicat de presă.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.