Se naște o nouă industrie! Cât costă reconversia unei mașini clasice în mașină electrică și primii jucători pe piață

Mașinile electrice sunt viitorul, însă electrificarea poate însemna trecutul pentru o întreagă industrie. Trendul electrificării poate aduce o nouă nișă: industria pentru conversia mașinilor vechi. Pe piață au apărut și primii jucători care prestează astfel de servicii, începând cu modele premium și până la cele obișnuite.

Peste tot în Europa și în Statele Unite apar companii care transformă modele clasice în mașini electrice curate. Trecerea la tehnologia electrică oferă jucătorilor mici o nișă de oportunități. În acest proces, unele companii de conversie electrică reînvie mașinile clasice din anii 1960 pentru a fi conduse în orașe unde sunt restricții de viteză sau interdicții legate de poluare.

Există aproximativ 5 milioane de mașini clasice doar pe piața americană. La nivel global, sunt 2 miliarde de mașini cu motare cu ardere internă.

Pentru mașini de colecție, mărci premium, se poate ajunge și la un cost de un milion de euro.

Firme precum compania franceză Transition-One oferă kituri simple pentru a electrifica modele de masă precum Fiat 500. Astfel, mașinile ieftine pot fi modernizate în patru ore pentru mai puțin de 8.000 de euro, ba chiar sub 5.000, dacă există o subvenție de stat.

Un alt exemplu de companie ce prestează astfel de servicii este start up-ul britanic Lunaz. Acesta făcut un pas suplimentar – merge către vehiculele comerciale. Printr-o rundă de finanțare privată, la care a participat și David Beckham a obținut bani, iar acum construiește o nouă fabrică aproape de Silverstone pentru a transforma anual peste 1.000 de camioane de gunoi echipate cu motoare diesel în modele cu propulsie electrică. Compania caută în prezent locații pentru o fabrică în Statele Unite și una în Europa continentală.

#electrificare #industrie #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Toate cele 5993 de kilometri de drumuri naționale din Republica Moldova vor fi supuse unui audit complet, realizat de un nou departament care va deveni funcțional în 2026 în cadrul ANTA, a anunțat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, în prima etapă va fi creat un registru național al drumurilor, care va cuprinde date esențiale despre fiecare sector: anul construcției, anul ultimei reparații, starea tehnică, necesitatea intervențiilor, existența punctelor negre (zone cu risc ridicat de accidente) și soluțiile propuse de auditori. Registrul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.

„Este un amplu proces care are un singur obiectiv: reducerea mortalității rutiere. Oamenii vor fi angajați, instruiți inclusiv în Uniunea Europeană, dotați cu tehnică și apoi vor începe auditarea drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a subliniat că, în această etapă, costurile nu sunt prioritare, accentul fiind pus pe salvarea de vieți. „Pentru vieți omenești nu punem problema banilor. După audit, se vor face proiecte concrete pentru fiecare intersecție sau sector periculos și abia atunci vom ști exact de ce sume este nevoie”, a precizat oficialul. Finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier sau din bugetul național.

În ceea ce privește starea actuală a infrastructurii, ministrul a arătat că aproximativ 72 km de drumuri naționale sunt încă neasfaltate, iar circa 50% se află într-o stare proastă sau foarte rea. „Sunt drumuri cu strat degradat, așa-numita variantă albă, care trebuie reconstruite complet”, a spus Bolea.

Pentru anul 2026, Ministerul Infrastructurii, prin intermediul AND, planifică reparația capitală a opt poduri și construcția a circa 150 de kilometri de drumuri naționale. În ultimii patru ani, potrivit ministrului, au fost reparate 42 de poduri.

Auditul va începe din zonele cu cele mai multe accidente grave, inclusiv pe drumurile naționale care traversează municipiul Chișinău și alte artere intens circulate. „Specialiștii și inginerii vor stabili exact ce soluții sunt necesare la fiecare punct negru – intersecții, viraje sau alte elemente de infrastructură”, a explicat Vladimir Bolea.

Întrebat despre eventuale eșecuri din anii precedenți, ministrul a respins această abordare: „Nu lucrăm cu eșecuri, lucrăm cu viitorul”.