Se obține mai ușor licența de antrenor la Chișinău? Dezvăluirile lui Dănuț Oprea

În ultimii ani, tot mai mulți fotbaliști români aleg să-și ia licențele de antrenori de la Școala Federală de Antrenori din cadrul Federației Moldovenești de Fotbal. Doar în ultimii ani, Dan Alexa (Licența PRO), Ianis Zicu și Marius Croitoru (Licența A) au făcut naveta la Chișinău pentru a obține diplomele de antrenor. În acest context, au apărut mai multe zvonuri precum că la Chișinău s-ar obține mai ușor licența de antrenor.

La rândul său, Gălățeanul Dănuț Oprea în vârstă de 48 de ani, ajuns șeful Școlii de Antrenori din cadrul FMF, dezminte categoric zvonurile într-un interviu oferit presei din România.

„Categoric, nu! Este o percepție total greșită. Nu este ușor, cursurile sunt structurate conform ultimelor norme de la UEFA. Vreau să vă spun că Școala Federală de Antrenori din cadrul FMF are acreditare de la UEFA și asta după un proces intens de reevaluare. În acest moment, Școala Federală de antrenori din cadrul FMF este acreditată de UEFA pentru următorii trei ani. Suntem monitorizați permanent și lucrăm după Convenția antrenorilor UEFA. Anul trecut am reușit să acredităm cursurile și la Asociația Națională Cultură, Educație și Cercetare a Republicii Moldova (ANACEC). Știu că au fost multe discuții în România, dar nu vreau să intru în polemici cu nimeni. Normal ar fi ca Școala Federală de Antrenori a FMF să primească respectul cuvenit. S-a tot vorbit că noi acceptăm cursanți fără diploma de Bacalaureat. În Republica Moldova, în anii trecuți, după 11 clase se intra direct la facultate fără diplomă de Bacalaureat. Acum, eu nu puteam să le interzic oamenilor să participe la cursuri pentru că nu aveau Bacalaureatul. În același timp, fiecare Asociație afiliată UEFA, conform noii Convenții a antrenorilor, semnată în 2020, are dreptul să facă anumite derogări, asta și în funcție de performanțele obținute de sportivi de a lungul carierei”, explică Dănuț Oprea.

La moment, la Chișinău, alte trei persoane din România sunt cursanți pentru a obține licența de antrenor. Este vorba despre Mihai Iosif, Robert Ilyeș și Romeo Surdu.

#licenta #antrenor #FMF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.