Secretele afacerilor din asigurări! Cum îți gestionează companiile banii tăi

În anul 2022 în Republica Moldova erau zece companii de asigurări or, acestea potrivit legislației sunt obligate să-și plaseze banii acumulați din primele de asigurări în diferite instrumente financiare care acoperă rezervele tehnice şi cerinţa de capital minim.

Într-un răspuns oferit BANI.MD, Comisia Națională a Pieței Financiare susține societatea de asigurare sau de reasigurare este obligată să ţină cont de tipurile activităţii de asigurare sau de reasigurare pe care o desfăşoară, astfel încât să asigure siguranţa, profitabilitatea şi caracterul tranzacţionabil al investiţiilor, precum şi maturitatea, diversitatea şi riscul de dispersie a acestor investiţii.

Societăţile de asigurare sau de reasigurare investesc doar în active ale căror riscuri pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate şi raportate în mod adecvat şi care pot fi luate în considerare la acoperirea necesităţilor globale de solvabilitate, determinate conform evaluării interne a riscurilor şi solvabilităţii.

Astfel, la sfârșitul anului 2022, companiile de asigurări aveau făcute investiții în sumă de 2,9 miliarde de lei. Cele mai multe a fost în valori mobiliare de stat 1,9 miliarde de lei, cu o cotă de 71% din total. Asiguratorii aveau depozite în bănci în sumă de 379,7 milioane de lei (14%), investiții în imobile – 272,6 milioane de lei (10,1%).

Cele mai multe investiții în titlurile de stat le-a avut Grawe Carat – 1,1 miliarde de lei, Donaris – 237,4 milioane de lei și General Asigurări – 132,8 milioane de lei.

Valorile mobiliare de stat sunt admise în orice sumă la acoperire, de aceea dețin o pondere majoră în totalul investițiilor, fiind cele mai sigure și lichide active.

La capitolul depozite bancare, cele mai mare sume aveau Astera Grup – 140,8 milioane de lei, Grawe Carat – 52,6 milioane de lei și Donaris – 42,8 milioane de lei.

În ceea ce privește investițiile în bunurile imobile, cele mai multe le are General Asigurări – 69,2 milioane de lei, Astera Grup – 61,7 milioane de lei și Moldasig – 42,7 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurări #CNPF #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.