Șeicii arabi sar aprig în apărarea Rusiei. Nu vor s-o excludă din OPEC+. Miza

Rusia este apărată de două țări, într-o afacere care ține de miliarde de dolari. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au vorbit, marţi, despre importanţa OPEC+ pentru stabilitatea pieţei energiei şi s-au opus ideii expulzării Rusiei din această alianţă, în contextul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invazia în Ucraina, considerând că „nu trebuie politizate lucrurile”.

Această poziţie a fost anunţată de miniştrii Energiei din Arabia Saudită, Abdulaziz bin Salman, şi EAU, Suhail al Mazrouei, la un panel la „World Government Summit 2022”, care a început marţi la Dubai, cei doi subliniind importanţa cooperării pentru securitate energetică între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi cei 10 aliaţi externi, inclusiv Rusia, cooperare denumită OPEC+.

„În această organizaţie, unica noastră misiune este păstrarea securităţii energetice (…) nu putem politiza lucrurile (..) nu putem să aducem politica în organizaţie (…) va trebui să facem o separaţie între politică şi energie”, a spus al Mazrouei.

Dacă cerem unui membru să iasă, asta ar însemna că majorăm preţurile şi contrazicem ceea ce vor consumatorii (…) Cum ni se cere să lucrăm pentru a reduce preţurile şi, în acelaşi timp, ne contrazicem şi ni se cere să-l scoatem pe unul dintre membri”, a adăugat oficialul din Emirate, conform Agerpres.

El a citat, ca exemplu, cazul Iranului şi Venezuelei, ţări supuse, de asemenea, sancţiunilor, „dar noi (OPEC) nu putem să facem asta, a adăugat, făcând referire la presiunile de a suspenda cooperarea cu Rusia, în contextul sancţiunilor impuse acestei ţări.

De asemenea, ministrul saudit al Energiei a subliniat că „Rusia produce în jur de 10 milioane de barili de petrol pe zi, ceea ce reprezintă 10% din consumul mondial, pe lângă o cantitate importantă de gaze (…) este vorba despre o contribuţie mare.”

În Arabia Saudită şi, de asemenea, în Emirate, separăm lucrurile (…) Când intrăm în clădirea OPEC lăsăm politica afară (…) Această idee a fost transferată şi la OPEC+, pentru că, în caz contrar, nu am fi putut trata cu ţări precum Iran sau altele”, a explicat ministrul saudit.

Însă, nici Bin Salman, nici Al Mazrouei nu au spus dacă OPEC+ intenţionează o creştere a producţiei mai mult decât cei 400.000 barili pe lună în plus, în pofida presiunilor consumatorilor, în special Statele Unite şi Uniunea Europeană, pentru o majorare care să frâneze avansul istoric al preţurilor.

În timp ce ministrul din EAU a subliniat că „lumea uită de capacităţile de producţie şi de necesitatea resurselor financiare şi a investiţiilor” pentru creşterea producţiei, cel saudit a reamintit că „dacă nu era OPEC+ nu am fi putut menţine acum continuitatea energiei”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#OPEC #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.