Șeicii arabi sar aprig în apărarea Rusiei. Nu vor s-o excludă din OPEC+. Miza

Rusia este apărată de două țări, într-o afacere care ține de miliarde de dolari. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au vorbit, marţi, despre importanţa OPEC+ pentru stabilitatea pieţei energiei şi s-au opus ideii expulzării Rusiei din această alianţă, în contextul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invazia în Ucraina, considerând că „nu trebuie politizate lucrurile”.

Această poziţie a fost anunţată de miniştrii Energiei din Arabia Saudită, Abdulaziz bin Salman, şi EAU, Suhail al Mazrouei, la un panel la „World Government Summit 2022”, care a început marţi la Dubai, cei doi subliniind importanţa cooperării pentru securitate energetică între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi cei 10 aliaţi externi, inclusiv Rusia, cooperare denumită OPEC+.

„În această organizaţie, unica noastră misiune este păstrarea securităţii energetice (…) nu putem politiza lucrurile (..) nu putem să aducem politica în organizaţie (…) va trebui să facem o separaţie între politică şi energie”, a spus al Mazrouei.

Dacă cerem unui membru să iasă, asta ar însemna că majorăm preţurile şi contrazicem ceea ce vor consumatorii (…) Cum ni se cere să lucrăm pentru a reduce preţurile şi, în acelaşi timp, ne contrazicem şi ni se cere să-l scoatem pe unul dintre membri”, a adăugat oficialul din Emirate, conform Agerpres.

El a citat, ca exemplu, cazul Iranului şi Venezuelei, ţări supuse, de asemenea, sancţiunilor, „dar noi (OPEC) nu putem să facem asta, a adăugat, făcând referire la presiunile de a suspenda cooperarea cu Rusia, în contextul sancţiunilor impuse acestei ţări.

De asemenea, ministrul saudit al Energiei a subliniat că „Rusia produce în jur de 10 milioane de barili de petrol pe zi, ceea ce reprezintă 10% din consumul mondial, pe lângă o cantitate importantă de gaze (…) este vorba despre o contribuţie mare.”

În Arabia Saudită şi, de asemenea, în Emirate, separăm lucrurile (…) Când intrăm în clădirea OPEC lăsăm politica afară (…) Această idee a fost transferată şi la OPEC+, pentru că, în caz contrar, nu am fi putut trata cu ţări precum Iran sau altele”, a explicat ministrul saudit.

Însă, nici Bin Salman, nici Al Mazrouei nu au spus dacă OPEC+ intenţionează o creştere a producţiei mai mult decât cei 400.000 barili pe lună în plus, în pofida presiunilor consumatorilor, în special Statele Unite şi Uniunea Europeană, pentru o majorare care să frâneze avansul istoric al preţurilor.

În timp ce ministrul din EAU a subliniat că „lumea uită de capacităţile de producţie şi de necesitatea resurselor financiare şi a investiţiilor” pentru creşterea producţiei, cel saudit a reamintit că „dacă nu era OPEC+ nu am fi putut menţine acum continuitatea energiei”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#OPEC #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirile continuă să apese pe bugetele moldovenilor. În luna noiembrie 2025, prețurile medii de consum din Republica Moldova au crescut cu 0,3% față de luna octombrie, iar rata anuală a inflației s-a menținut la nivelul de 7%, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu începutul anului, prețurile sunt mai mari cu 5,9%.

Creșterea lunară a inflației a fost determinată, în principal, de scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor prestate populației. Mărfurile nealimentare s-au scumpit, în medie, cu circa 0,6%, contribuind cu aproximativ 0,2 puncte procentuale la majorarea indicelui general al prețurilor, în timp ce serviciile au înregistrat o creștere medie de 0,4%.

Cele mai mari scumpiri la alimente s-au înregistrat la ouăle de găină, care s-au majorat cu aproape 19% într-o singură lună, urmate de peștele și fructele de mare sărate și afumate, cu aproape 10%. Laptele și produsele lactate s-au scumpit cu 0,7%. În același timp, fructele proaspete s-au ieftinit cu peste 4%, iar legumele cu circa 3,5%, temperând creșterea generală a prețurilor alimentare.

La capitolul mărfuri nealimentare, combustibilii și carburanții au fost principalul factor de presiune. Prețurile acestora au crescut, în medie, cu 2,1%, motorina scumpindu-se cu peste 6%, benzina cu aproape 2%, iar brichetele, peletele și cărbunele înregistrând, la rândul lor, majorări. De asemenea, medicamentele au fost mai scumpe cu aproximativ 0,8% față de luna octombrie.

Și serviciile au continuat să se scumpească. În noiembrie, tarifele pentru colectarea deșeurilor au crescut cu 2,4%, iar serviciile de transport de pasageri cu 1,5%. Cele mai mari creșteri din acest segment au fost înregistrate la transportul aerian, unde prețurile au urcat cu peste 6% într-o singură lună.

Privită în ansamblu, inflația de la începutul anului arată o creștere de 5,9% a prețurilor medii de consum, cu majorări de 5,7% la produsele alimentare, 2,4% la mărfurile nealimentare și aproape 11% la servicii. În ritm anual, serviciile rămân principalul motor al scumpirilor, cu un avans de peste 14% față de noiembrie 2024, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 6,3%, iar mărfurile nealimentare cu 2,7%.

În comparație cu alte state din regiune, rata lunară a inflației din Republica Moldova, de 0,3%, a fost mai mică decât cea înregistrată în Turcia sau Croația, dar peste nivelurile raportate în Polonia, Slovenia ori statele baltice, unde prețurile au stagnat sau chiar au scăzut ușor.

Potrivit BNM, inflația medie anuală este estimată la 7,7% pentru 2025 și 4,3% pentru 2026, potrivit rundei curente de prognoză.