Șeicii arabi sar aprig în apărarea Rusiei. Nu vor s-o excludă din OPEC+. Miza

Rusia este apărată de două țări, într-o afacere care ține de miliarde de dolari. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au vorbit, marţi, despre importanţa OPEC+ pentru stabilitatea pieţei energiei şi s-au opus ideii expulzării Rusiei din această alianţă, în contextul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invazia în Ucraina, considerând că „nu trebuie politizate lucrurile”.

Această poziţie a fost anunţată de miniştrii Energiei din Arabia Saudită, Abdulaziz bin Salman, şi EAU, Suhail al Mazrouei, la un panel la „World Government Summit 2022”, care a început marţi la Dubai, cei doi subliniind importanţa cooperării pentru securitate energetică între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi cei 10 aliaţi externi, inclusiv Rusia, cooperare denumită OPEC+.

„În această organizaţie, unica noastră misiune este păstrarea securităţii energetice (…) nu putem politiza lucrurile (..) nu putem să aducem politica în organizaţie (…) va trebui să facem o separaţie între politică şi energie”, a spus al Mazrouei.

Dacă cerem unui membru să iasă, asta ar însemna că majorăm preţurile şi contrazicem ceea ce vor consumatorii (…) Cum ni se cere să lucrăm pentru a reduce preţurile şi, în acelaşi timp, ne contrazicem şi ni se cere să-l scoatem pe unul dintre membri”, a adăugat oficialul din Emirate, conform Agerpres.

El a citat, ca exemplu, cazul Iranului şi Venezuelei, ţări supuse, de asemenea, sancţiunilor, „dar noi (OPEC) nu putem să facem asta, a adăugat, făcând referire la presiunile de a suspenda cooperarea cu Rusia, în contextul sancţiunilor impuse acestei ţări.

De asemenea, ministrul saudit al Energiei a subliniat că „Rusia produce în jur de 10 milioane de barili de petrol pe zi, ceea ce reprezintă 10% din consumul mondial, pe lângă o cantitate importantă de gaze (…) este vorba despre o contribuţie mare.”

În Arabia Saudită şi, de asemenea, în Emirate, separăm lucrurile (…) Când intrăm în clădirea OPEC lăsăm politica afară (…) Această idee a fost transferată şi la OPEC+, pentru că, în caz contrar, nu am fi putut trata cu ţări precum Iran sau altele”, a explicat ministrul saudit.

Însă, nici Bin Salman, nici Al Mazrouei nu au spus dacă OPEC+ intenţionează o creştere a producţiei mai mult decât cei 400.000 barili pe lună în plus, în pofida presiunilor consumatorilor, în special Statele Unite şi Uniunea Europeană, pentru o majorare care să frâneze avansul istoric al preţurilor.

În timp ce ministrul din EAU a subliniat că „lumea uită de capacităţile de producţie şi de necesitatea resurselor financiare şi a investiţiilor” pentru creşterea producţiei, cel saudit a reamintit că „dacă nu era OPEC+ nu am fi putut menţine acum continuitatea energiei”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#OPEC #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.