Semnal de alarmă de la BNM! Rambursarea creditelor, sub presiunea crizei energetice

Banca Națională a Moldovei (BNM) atrage atenția asupra riscurilor financiare generate de criza energetică și de incertitudinile geopolitice, care ar putea afecta capacitatea de plată a debitorilor în anii 2025-2026. BNM subliniază că riscul de credit va rămâne un punct central al supravegherii bancare, având în vedere influența directă asupra calității portofoliului de credite și asupra nivelului provizioanelor necesare pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante.

Potrivit BNM, efectele crizei energetice pot genera dificultăți pentru anumiți debitori, conducând la neplata obligațiilor financiare către creditori și, implicit, la o posibilă deteriorare a calității activelor băncilor. Totuși, instituția subliniază că măsurile de fortificare a fondurilor proprii, implementate de-a lungul timpului, pot diminua impactul negativ al eventualelor pierderi.

În acest context, BNM va continua să monitorizeze politicile de creditare ale băncilor în cadrul procesului de evaluare supravegheată (SREP), pentru a se asigura că acestea sunt solide și conforme cu reglementările în vigoare.

În primele 11 luni ale anului 2024, creditarea a cunoscut o creștere semnificativă, cu un avans de 21,9% al portofoliului de credite, care a ajuns la 77,9 miliarde de lei. Majorarea s-a datorat în principal creșterii creditelor acordate persoanelor fizice, care s-au multiplicat de aproximativ patru ori față de aceeași perioadă din 2023.

BNM avertizează că această expansiune rapidă a creditării trebuie gestionată cu prudență pentru a preveni eventualele riscuri pe termen lung, mai ales în contextul economic global marcat de incertitudini și vulnerabilități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#debitori #risc #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sucurile cu mai puțin zahăr, mai multe fructe în gemuri și reguli noi pentru etichetele produselor alimentare. Acestea sunt câteva dintre schimbările pregătite într-un proiect de hotărâre a Guvernului, care modifică standardele de calitate pentru sucuri, nectaruri, gemuri și produse lactate din Republica Moldova.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea oficială a categoriei „suc de fructe cu zaharuri reduse”. Potrivit documentului, aceste produse vor trebui să conțină cu cel puțin 30% mai puține zaharuri naturale decât un suc obișnuit, fără să-și piardă gustul sau proprietățile esențiale.

Proiectul prevede și reguli noi pentru nectarurile de fructe. Astfel, producătorii vor putea adăuga zahăr sau miere în proporții diferite, de la 10% până la 20%, în funcție de categoria produsului.

În același timp, autoritățile vor să înăsprească regulile privind etichetarea. Producătorii nu vor mai putea folosi mențiuni precum „fără zahăr adăugat” dacă produsul conține îndulcitori sau alte tipuri de zahăr adăugat. Dacă produsul nu are deloc adaos de zahăr, eticheta va trebui să indice clar că acesta „conține zaharuri prezente în mod natural”.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru gemuri și jeleuri. Noile reguli stabilesc cantități minime mai mari de fructe folosite la preparare: minimum 450 de grame de fructe la un kilogram de produs în majoritatea cazurilor și 500 de grame pentru gemurile de calitate superioară. Pentru anumite fructe, precum coacăzele, măceșele sau gutuile, limitele vor fi diferite.

În plus, termenul „marmeladă” va fi asociat explicit produselor din citrice, pentru a evita confuziile în rândul consumatorilor.

O altă noutate este introducerea denumirii oficiale „apă de nucă de cocos”, care va putea fi utilizată pentru produsul extras direct din nuca de cocos.

Modificări sunt prevăzute și pentru produsele lactate. De exemplu, pentru anumite tipuri de lapte condensat, conținutul minim de grăsime va fi redus de la 9% la 7,5%, iar conținutul total de substanță uscată din lapte va scădea de la 31% la 25%.

Autoritățile susțin că noile reguli sunt necesare pentru alinierea la standardele Uniunii Europene și pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru produse mai sănătoase și etichete mai transparente.

Noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după publicarea în Monitorul Oficial.