Separatiștii scrâșnesc din dinți că nu pot fura gaz! Chișinăul poate închide robinetul în orice moment

Chiar dacă o parte din țevile care transportă gazele naturale în R. Moldova trec prin regiunea transnistreană, un eventual consum direct din ele este practic imposibil.

Așa-zisul ministru al economiei, Serghei Obolonik, citat europaliberă.org, a explicat recent, într-o conferință de presă, că Transnistria nu poate lua singură gaze din țeavă pentru că nu este parte a contractului cu Gazprom.

„Beneficiarul final este Moldovagaz. Cât ne livrează, atâta putem lua. Înainte era și tranzit, acum tranzit în țeavă nu este. Prin teritoriul nostru intră gaz pentru centrul și sudul Transnistriei și intră în acel volum care este prevăzut în contract. Camenca și Râbnița primesc gaze prin R. Moldova”, a spus el.

Vladimir Iastrebceak, fost negociator-șef din partea Tiraspolului, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că regiunea transnistreană nu preia samavolnic gaze și din alte motive, deși această opțiune există. „Unul dintre acestea este că, în asemenea situație, Moldovagaz ar putea ieși din tranzacție, adică să refuze livrările Gazpromului, iar Ucraina – tranzitarea gazului”, a precizat Iastrebceak.

„Moldovagaz nu va avea alt instrument să oprească o eventuală extragere nesancționată de gaze de către Transnistria decât să rezilieze contractul cu Gazprom, ceea ce ar însemna un colaps pentru regiunea transnistreană”, a confirmat, într-un comentariu pentru Europa Liberă, și expertul în energetică Sergiu Tofilat.

#gaz #tiraspol #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.