Separatiștii scrâșnesc din dinți că nu pot fura gaz! Chișinăul poate închide robinetul în orice moment

Chiar dacă o parte din țevile care transportă gazele naturale în R. Moldova trec prin regiunea transnistreană, un eventual consum direct din ele este practic imposibil.

Așa-zisul ministru al economiei, Serghei Obolonik, citat europaliberă.org, a explicat recent, într-o conferință de presă, că Transnistria nu poate lua singură gaze din țeavă pentru că nu este parte a contractului cu Gazprom.

„Beneficiarul final este Moldovagaz. Cât ne livrează, atâta putem lua. Înainte era și tranzit, acum tranzit în țeavă nu este. Prin teritoriul nostru intră gaz pentru centrul și sudul Transnistriei și intră în acel volum care este prevăzut în contract. Camenca și Râbnița primesc gaze prin R. Moldova”, a spus el.

Vladimir Iastrebceak, fost negociator-șef din partea Tiraspolului, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că regiunea transnistreană nu preia samavolnic gaze și din alte motive, deși această opțiune există. „Unul dintre acestea este că, în asemenea situație, Moldovagaz ar putea ieși din tranzacție, adică să refuze livrările Gazpromului, iar Ucraina – tranzitarea gazului”, a precizat Iastrebceak.

„Moldovagaz nu va avea alt instrument să oprească o eventuală extragere nesancționată de gaze de către Transnistria decât să rezilieze contractul cu Gazprom, ceea ce ar însemna un colaps pentru regiunea transnistreană”, a confirmat, într-un comentariu pentru Europa Liberă, și expertul în energetică Sergiu Tofilat.

#gaz #tiraspol #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.