Serbia rămâne fără carburant? Singura rafinărie a țării, oprită din cauza sancțiunilor SUA

Activitatea singurei rafinării din Serbia, deținută de compania petrolieră NIS, la care care Rusia deține o participație majoritară, a fost oprită din cauza lipsei livrărilor de țiței, cel mai recent semnal că sancțiunile americane ar putea amenința aprovizionarea cu carburant a țării vecine, transmite agerpres.ro.

NIS deține singura rafinărie din Serbia, amplasată la Pancevo, în apropiere de capitala Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în Bosnia Herțegovina, Bulgaria și România.

După o pauză de nouă luni, sancțiunile SUA împotriva firmei NIS au intrat în vigoare în luna octombrie. Două companii rusești, Gazprom Neft și Gazprom, dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiunile NIS.

După intrarea în vigoare a acestor sancțiuni, băncile au încetat să mai proceseze plăți pentru NIS, iar operatorul croat de oleoducte JANAF a încetat să mai livreze țiței rafinăriei de la Pancevo. Între timp, Serbia a căutat cu disperare surse alternative de aprovizionare cu țiței pentru iarnă.

Luni, guvernul de la Belgrad a anunțat că există rezerve suficiente de carburanți pentru aprovizionarea pieței interne. Însă marți, postul de televiziune NOVA.RS TV a informat că rafinăria de la Pancevo a încetat activitatea din cauza lipsei de țiței, ceea ce înseamnă că nu va mai putea produce benzină, motorină sau combustibil pentru avioane.

O sursă din interiorul rafinăriei a confirmat încetarea activității. Rafinăria nu are combustibili în depozite, au precizat NOVA și sursa.

Duminică, ministrul sârb al Energiei, Dugravka Djedovic Handanovic a declarat că rezervele operaționale ale NIS și toate celelalte rezerve stocate la NIS însumează 89.825 de tone de motorină și 53.648 de tone de benzină. Săptămâna trecută, Handanovic a declarat că guvernul a aprobat importul a 38.000 de tone de benzină și 66.000 de tone de motorină pentru rezervele de stat.

Washingtonul solicită ca acționarii ruși să își vândă toate acțiunile la NIS și le-a acordat proprietarilor companiei trei luni pentru a găsi un cumpărător pentru participația rusească.

Statul sârb, al cărui Guvern nu a impus sancțiuni Rusiei, deține 29,9% din acțiunile NIS, în timp ce restul aparține micilor acționari și angajaților companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#sanctiuni. sua #rafinărie #serbia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.