Sfârșitul unei ere! Țările care vor interzice motoarele cu combustie internă

2025 în Norvegia, o țară pionieră

Oslo își propune ca, începând din 2025, să vândă 100% mașini noi cu emisii zero – electrice și pe bază de hidrogen.

În mod paradoxal, Norvegia este cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest și cea mai electrificată piață auto din lume: aproape patru din cinci mașini noi vândute în 2022 (79%) erau electrice.
2030 în Regatul Unit, Singapore sau Israel
Atât Singapore, cât și Israelul vor interzice motoarele cu combustie în 2030.

Marea Britanie, unul dintre leagănurile industriei auto, intenționează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel începând din 2030, ca parte a unei „revoluții industriale verzi” pentru a crea locuri de muncă.

China înainte de termen, dar fără o dată

Industria chineză a luat un avans în ceea ce privește mașinile electrice în anii 2010, cu sute de producători care lucrează la noi modele și cu subvenții guvernamentale generoase.

Republica Populară controlează în prezent componentele și fabricarea unei mari majorități a bateriilor electrice.

Fiind cel mai mare poluator din lume și cea mai mare piață auto din lume, China își propune inițial ca, până în 2025, 20% din vehicule să funcționeze cu „energii noi” (electrice, hibride, pile de combustie). Acestea ar trebui să devină „mainstream” până în 2035, potrivit unui document publicat la sfârșitul anului 2020 de către guvern.

De asemenea, inițiativele locale s-au înmulțit: mai multe orașe au interzis de ani de zile vehiculele pe două roți pe benzină și au fost create numeroase subvenții și zone cu emisii reduse (LEZ).

2030 în Statele Unite… dar numai cu 50%…

Potrivit planului președintelui Joe Biden privind clima, jumătate din mașinile vândute în SUA vor trebui să fie „cu emisii zero” până în 2030. Subvențiile mari ar trebui să protejeze industria locală, în special prin repatrierea producției de baterii.

Totuși, Washingtonul include în acest obiectiv și hibrizii reîncărcabili, care au încă un motor cu combustie internă, dar care pot rula zeci de kilometri cu energie 100% electrică.
Aceasta este o sarcină dificilă pentru țara lui Tesla: vânzările de vehicule pur electrice au început să urce abia în 2021 și reprezentau 5,8% din piață în 2022.

California și statul New York au preluat conducerea, interzicând vânzarea de motoare cu combustie începând cu 2035 (cu o excepție pentru hibrizii plug-in). Mai la nord, Canada a stabilit același obiectiv. (foto: Chernetskaya, Dreamstime.com )

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.