Sistemul bancar în 2024: Profitul băncilor s-a prăbușit cu peste o treime

În primele două luni ale anului 2024, profitul net al băncilor din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, profitul net total al băncilor în ianuarie-februarie 2024 a fost de 573,2 milioane de lei, în scădere cu 34,9% față de aceeași perioadă a anului 2023.

Cu toate acestea, datele evidențiază faptul că toate cele 11 bănci din țară au înregistrat profit în primele două luni ale anului curent. Din acest profit net total, aproximativ 88,6% sau 507,84 milioane de lei au fost obținute de doar patru bănci: MAIB, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank. Celelalte 65,4 milioane de lei din profitul net au fost împărțite între celelalte 7 bănci.

Interesant este că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-februarie 2024 și-a majorat veniturile față de aceeași perioadă a anului 2023, în timp ce 10 bănci au înregistrat o diminuare a profitului.

Cele mai mari profituri nete înregistrate în primele două luni ale anului 2024 au fost:
– MAIB: 227,23 milioane de lei (față de 200,19 milioane de lei în ianuarie-februarie 2023)
– Moldindconbank: 149,15 milioane de lei (față de 225,18 milioane de lei)
– OTP Bank: 73,68 milioane de lei (față de 160,81 milioane de lei)
– Victoriabank: 57,78 milioane de lei (față de 154,65 milioane de lei).

Alte bănci care au obținut profit în aceeași perioadă sunt: FinComBank, Eximbank, BCR Chișinău, ProCreditBank, Energbank, EuroCreditBank și Comerțbank, cu sume variind de la 0,85 milioane de lei la 15,58 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#venit #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.