Sistemul bancar în 2024: Profitul băncilor s-a prăbușit cu peste o treime

În primele două luni ale anului 2024, profitul net al băncilor din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, profitul net total al băncilor în ianuarie-februarie 2024 a fost de 573,2 milioane de lei, în scădere cu 34,9% față de aceeași perioadă a anului 2023.

Cu toate acestea, datele evidențiază faptul că toate cele 11 bănci din țară au înregistrat profit în primele două luni ale anului curent. Din acest profit net total, aproximativ 88,6% sau 507,84 milioane de lei au fost obținute de doar patru bănci: MAIB, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank. Celelalte 65,4 milioane de lei din profitul net au fost împărțite între celelalte 7 bănci.

Interesant este că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-februarie 2024 și-a majorat veniturile față de aceeași perioadă a anului 2023, în timp ce 10 bănci au înregistrat o diminuare a profitului.

Cele mai mari profituri nete înregistrate în primele două luni ale anului 2024 au fost:
– MAIB: 227,23 milioane de lei (față de 200,19 milioane de lei în ianuarie-februarie 2023)
– Moldindconbank: 149,15 milioane de lei (față de 225,18 milioane de lei)
– OTP Bank: 73,68 milioane de lei (față de 160,81 milioane de lei)
– Victoriabank: 57,78 milioane de lei (față de 154,65 milioane de lei).

Alte bănci care au obținut profit în aceeași perioadă sunt: FinComBank, Eximbank, BCR Chișinău, ProCreditBank, Energbank, EuroCreditBank și Comerțbank, cu sume variind de la 0,85 milioane de lei la 15,58 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#venit #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sindicatele cer ajustarea salariului pentru bugetari la rata inflației. Sindicaliștii atrag atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință salariale de la 2200 lei la 2400 lei aplicabilă doar unui număr limitat de angajați. În schimb, valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru majoritatea salariaților din sectorul bugetar, inclusiv cadrele didactice, personalul medical, angajații MAI și ai sistemului penitenciar, rămâne neschimbată.

CNSM subliniază că această abordare contravine legii, care prevede reexaminarea anuală a valorii de referință și ajustarea acesteia cel puțin la nivelul inflației. În acest context, sindicatele solicită majorarea valorii de 2500 lei cu minimum 6,8%, corespunzător ratei inflației prognozate pentru anul 2025.

Totodată, CNSM își exprimă îngrijorarea față de propunerea Guvernului de stabilire a salariului minim la 6300 de lei în 2026, întrucât raportul dintre salariul minim și salariul mediu ar coborî la 39,1%, mult sub pragurile recomandate la nivel european. Sindicaliștii cer respectarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, care prevede un nivel de cel puțin 50% din salariul mediu și 60% din salariul median.

Potrivit CNSM, salariul minim propus nu acoperă necesitățile de bază ale salariaților și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții masive de la bugetul de stat. Estimările pentru 2026 indică necesitatea unor alocări suplimentare de circa 2,79 miliarde de lei pentru susținerea sistemului de pensii.