Sistemul bancar în 2024: Profitul băncilor s-a prăbușit cu peste o treime

În primele două luni ale anului 2024, profitul net al băncilor din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, profitul net total al băncilor în ianuarie-februarie 2024 a fost de 573,2 milioane de lei, în scădere cu 34,9% față de aceeași perioadă a anului 2023.

Cu toate acestea, datele evidențiază faptul că toate cele 11 bănci din țară au înregistrat profit în primele două luni ale anului curent. Din acest profit net total, aproximativ 88,6% sau 507,84 milioane de lei au fost obținute de doar patru bănci: MAIB, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank. Celelalte 65,4 milioane de lei din profitul net au fost împărțite între celelalte 7 bănci.

Interesant este că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-februarie 2024 și-a majorat veniturile față de aceeași perioadă a anului 2023, în timp ce 10 bănci au înregistrat o diminuare a profitului.

Cele mai mari profituri nete înregistrate în primele două luni ale anului 2024 au fost:
– MAIB: 227,23 milioane de lei (față de 200,19 milioane de lei în ianuarie-februarie 2023)
– Moldindconbank: 149,15 milioane de lei (față de 225,18 milioane de lei)
– OTP Bank: 73,68 milioane de lei (față de 160,81 milioane de lei)
– Victoriabank: 57,78 milioane de lei (față de 154,65 milioane de lei).

Alte bănci care au obținut profit în aceeași perioadă sunt: FinComBank, Eximbank, BCR Chișinău, ProCreditBank, Energbank, EuroCreditBank și Comerțbank, cu sume variind de la 0,85 milioane de lei la 15,58 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#venit #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.