Sistemul stereo al unui SUV japonez îi permite șoferului să vorbească la telefon fără să audă și pasagerii conversația

Poate fi ciudat să răspunzi la un apel telefonic în timp ce conduci și familia ta se află în mașină cu tine. Dacă asculți muzică, aceasta se oprește și toată lumea trebuie să se oprească și să asculte ce vrea să-ți spună cineva la telefon, scrie CNN.

Infiniti, divizia de vehicule de lux de la Nissan, tocmai a dezvăluit o funcție în noul său SUV de dimensiuni mari care poate permite tuturor celorlalți din vehicul să continue să asculte ce vor în timp ce șoferul răspunde la un apel telefonic, fără a fi nevoie de căști. Doar șoferul poate auzi apelul, iar persoana de la celălalt capăt al apelului nu poate auzi muzica din SUV.

Este cel mai recent truc în lumea tot mai competitivă a sistemelor audio pentru mașini de lux. În prezent, aproape că nu există companie de automobile de lux care să nu-și pună în valoare sistemul audio de înaltă calitate, cu mărci precum Burmeister în Mercedes-Benz, McIntosh în opulentul SUV Jeep Grand Wagoneer și Bang & Olufson în mașinile Bentley și Genesis, printre altele.

Pentru Klipsch, renumită pentru difuzoarele sale de top fabricate manual, aceasta este doar a doua apariție a mărcii într-un vehicul. Camioneta de lux Ram Tungsten, în valoare de 87.000 de dolari, are ca dotare standard un sistem stereo Klipsch, dar nici măcar acesta nu are sistemul de înaltă tehnologie de izolare a sunetului de la Infiniti.

Sistemul din QX80, dezvoltat de Infiniti împreună cu Panasonic Automotive și Klipsch, funcționează printr-o combinație de poziționare inteligentă a difuzoarelor și de tehnologie de anulare a sunetului. Atât scaunul șoferului, cât și cel al pasagerului din față au difuzoare montate în tetieră. Aceasta nu este o idee nouă, dar difuzoarele de pe tetieră se găsesc de obicei la mașinile decapotabile, unde muzica, apelurile telefonice și instrucțiunile de navigație trebuie să depășească zgomotul produs de vânt. De obicei, acestea nu se regăsesc în vehicule de lux mari și silențioase precum Infiniti QX80.

De asemenea, tehnologia de anulare a sunetului, în forme mai simple, nu este nouă. În general, aceasta funcționează prin utilizarea difuzoarelor pentru a crea unde sonore de compensare pentru a atenua sunetele nedorite. Dacă vă imaginați undele sonore ca o linie care urcă și coboară, apoi imaginați-vă că suprapuneți o a doua linie care urcă și coboară în direcții exact opuse, veți obține, în esență, o bandă plată. Cu alte cuvinte, niciun sunet.

Anularea sunetului în căști și în casetofonul auto este de obicei folosită pentru a elimina sunetele de fundal continue, cum ar fi zgomotul motorului. Este mult mai greu cu sunete precum muzica, care se schimbă mult de la un moment la altul.

În loc să se bazeze doar pe microfoane pentru a capta sunetele din aer, sistemul stereo Klipsch opțional din QX80 2025 citește piesa muzicală digitală care este redată – așa cum face pentru a o reda, oricum – și o poate folosi pentru a crea unde sonore de compensare din difuzoarele din jurul scaunului șoferului. Astfel, se creează o bulă de liniște în jurul șoferului, astfel încât un apel telefonic sau indicațiile de navigație care vin prin difuzoarele din tetieră pot fi auzite doar de șofer, în timp ce ceilalți din vehicul pot asculta muzică la volum maxim. Între timp, persoana de la celălalt capăt al apelului telefonic nu va auzi deloc muzica. Pentru ei, va fi ca și cum ar vorbi cu cineva într-o cameră liniștită.

QX80 reproiectat nu va fi pus în vânzare până anul viitor. Difuzoarele montate pe tetieră sunt un ingredient esențial în sistemul stereo de protecție a intimității de la Infiniti QX80.

Funcția de mascare a apelurilor funcționează numai dacă muzica este redată pe sistemul stereo. Dacă nu se aude muzică, celelalte persoane din SUV vor trebui să asculte apelul, dar va fi mai silențios decât în majoritatea celorlalte vehicule.

Și, în orice caz, toată lumea va trebui să asculte în continuare conversația șoferului. Dar, dacă apelul dvs. implică ceva jenant, puteți să vă asigurați că răspundeți întotdeauna doar cu “Da” și “Nu” la orice. Secretele tale vor fi în siguranță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telefon #SUV #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.