Şoferii de tir din UE refuză să scoată Marea Britanie din „încurcătura în care s-a băgat singură“

Măsura anunţată de premierul britanic Boris Johnson privind acordarea de vize pe o perioadă de trei luni şoferilor europeni de camion nu este suficient de atrăgătoare pentru a-l convinge pe Jakub Pajka, un şofer de camion polonez în vârstă de 35 de ani, să se întoarcă în Marea Britanie. Iar Pajka nu este singurul care refuză să se întoarcă, potrivit Reuters.

În condiţiile temperării pandemiei, o penurie post-Brexit de şoferi de camion, estimată la aproximativ 100.000, a provocat haos la nivelul lanţurilor de aprovizionare britanice, perturbând aprovizionarea cu alimente şi carburanţi, noi probleme şi creşteri de preţuri profilându-se înainte de Crăciun, scrie Ziarul Financiar.

Guvernul britanic a anunţat recent un plan de emitere de vize temporare pentru 5.000 de şoferi străini ca reacţie la penuria acută. Pajka, care a demisionat în momentul anunţării Brexitului, arată că trei luni nu este o perioadă suficient de lungă pentru a-l face să se întoarcă.

„Nu, mulţumesc, domnule prim ministru, nu voi profita de această oportunitate. Niciun şofer nu va vrea să se mute doar pentru trei luni doar pentru a le uşura britanicilor organizarea sărbătorilor“, afirmă acesta.

Banii în plus nu pot compensa greutăţile create de mutare, de ameninţarea reprezentată de migranţi sau de despărţirea de familie, subliniază el.

Jacek Rembikowski, un şofer de tir în vârstă de 60 de ani, cu experienţă de 25 de ani, spune la rândul său că Brexitul i-a influenţat oarecum decizia de a se întoarce acasă după ce muncise în Marea Britanie 7 ani.

Încercarea guvernului de a-i convinge pe foştii şoferi de camion să revină nu va soluţiona criza de forţă de muncă ce a lăsat rafturile supermarketurilor goale şi a provocat achiziţii de panică de carburanţi, avertizează şoferii şi sindicatele din Marea Britanie, potrivit Independent.

Oficiali ai Departamentului de transport s-au adresat în scris unui milion de şoferi de tir rugându-i să se întoarcă în sector. Un reprezentant al sindicatului Unite a declarat că încercările guvernului nu vor avea niciun efect în lipsa unei îmbunătăţiri a condiţiilor de muncă şi creşterii salariilor.

Un fost şofer care împlineşte 90 de ani luna viitoare a declarat pentru Independent că a fost contactat de reprezentantul unei agenţii de recrutare privitor la oportunităţi de angajare.

„Le-am spus că de-abia m-aş putea urca într-un taxi“.

Şoferi de tir din UE nu vor merge în UK pe contracte pe termen scurt pentru a ajuta la temperarea crizei de carburanţi de acolo din cauza condiţiilor precare de muncă din industrie, a avertizat la rândul său un oficial european, potrivit The Guardian.

„Şoferii europeni cu care vorbim refuză să meargă în UK pentru a-i ajuta pe britanici să iasă din încurcătura în care au intrat singuri“, a declarat Edwin Atema, oficial al sindicatului FNV, care reprezintă şoferii din bloc.

#sofer de tir #masura #Marea Britanie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.