Şoferii de tir din UE refuză să scoată Marea Britanie din „încurcătura în care s-a băgat singură“

30 Sept. 2021, 13:11
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Sept. 2021, 13:11 // Actual //  MD Bani

Măsura anunţată de premierul britanic Boris Johnson privind acordarea de vize pe o perioadă de trei luni şoferilor europeni de camion nu este suficient de atrăgătoare pentru a-l convinge pe Jakub Pajka, un şofer de camion polonez în vârstă de 35 de ani, să se întoarcă în Marea Britanie. Iar Pajka nu este singurul care refuză să se întoarcă, potrivit Reuters.

În condiţiile temperării pandemiei, o penurie post-Brexit de şoferi de camion, estimată la aproximativ 100.000, a provocat haos la nivelul lanţurilor de aprovizionare britanice, perturbând aprovizionarea cu alimente şi carburanţi, noi probleme şi creşteri de preţuri profilându-se înainte de Crăciun, scrie Ziarul Financiar.

Guvernul britanic a anunţat recent un plan de emitere de vize temporare pentru 5.000 de şoferi străini ca reacţie la penuria acută. Pajka, care a demisionat în momentul anunţării Brexitului, arată că trei luni nu este o perioadă suficient de lungă pentru a-l face să se întoarcă.

„Nu, mulţumesc, domnule prim ministru, nu voi profita de această oportunitate. Niciun şofer nu va vrea să se mute doar pentru trei luni doar pentru a le uşura britanicilor organizarea sărbătorilor“, afirmă acesta.

Banii în plus nu pot compensa greu­tăţile create de mutare, de amen­inţarea reprezentată de mi­granţi sau de despărţirea de familie, subliniază el.

Jacek Rembikowski, un şofer de tir în vârstă de 60 de ani, cu experienţă de 25 de ani, spune la rândul său că Brexitul i-a influenţat oarecum decizia de a se întoarce acasă după ce muncise în Marea Britanie 7 ani.

Încercarea guvernului de a-i convinge pe foştii şoferi de camion să revină nu va soluţiona criza de forţă de muncă ce a lăsat rafturile super­marketurilor goale şi a provocat achiziţii de panică de carburanţi, avertizează şoferii şi sindicatele din Marea Britanie, potrivit Inde­pendent.

Oficiali ai Departamentului de transport s-au adresat în scris unui milion de şoferi de tir rugându-i să se întoarcă în sector. Un reprezentant al sindicatului Unite a declarat că încercările guvernului nu vor avea niciun efect în lipsa unei îmbunătăţiri a condiţiilor de muncă şi creşterii salariilor.

Un fost şofer care împlineşte 90 de ani luna viitoare a declarat pentru Independent că a fost contactat de reprezentantul unei agenţii de recrutare privitor la oportunităţi de angajare.

„Le-am spus că de-abia m-aş putea urca într-un taxi“.

Şoferi de tir din UE nu vor merge în UK pe contracte pe termen scurt pentru a ajuta la temperarea crizei de carburanţi de acolo din cauza condiţiilor precare de muncă din industrie, a avertizat la rândul său un oficial european, potrivit The Guardian.

„Şoferii europeni cu care vorbim refuză să meargă în UK pentru a-i ajuta pe britanici să iasă din încurcătura în care au intrat singuri“, a declarat Edwin Atema, oficial al sindicatului FNV, care reprezintă şoferii din bloc.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!