Soluții de urgență pentru datoriile la credit

În viața financiară a oricărei persoane, pot apărea situații de criză, iar dacă în acest context mai există și credite de plătit, este esențial să se elaboreze un plan urgent de ieșire din criză, conform recomandărilor Băncii Naționale a Moldovei. Există numeroase cauze care pot face imposibilă plata unui credit, inclusiv șomajul, accidentele sau scăderea veniturilor. De asemenea, creșterea dobânzilor și a altor cheltuieli familiale pot agrava situația financiară, făcând plata ratelor lunare extrem de dificilă.

Băncile analizează amănunțit situația financiară a clienților înainte de a acorda un credit, dar nu pot anticipa toate circumstanțele neprevăzute, cum ar fi crizele economice sau sociale. În fața unor dificultăți financiare, este important ca debitorii să monitorizeze atent inflația și să fie conștienți de impactul acesteia asupra ratelor de credit.

Când se confruntă cu probleme financiare, primul pas recomandat este contactarea băncii. Este esențial ca măsurile de remediere să fie solicitate înainte ca creditul să devină restant. Restructurarea creditului poate fi o soluție, dar procesul necesită timp și implicare.

Specialiștii BNM subliniază că, în cazul în care dificultățile sunt temporare, reducerea cheltuielilor curente și căutarea unor soluții de finanțare temporară, precum împrumuturi de la familie sau prieteni, pot ajuta. Pe de altă parte, dacă problemele financiare sunt persistente, vânzarea unor bunuri mai puțin esențiale pentru a genera lichidități și achitarea anticipată a unei părți din credit pot fi măsuri eficiente.

În ultimele luni, Banca Națională a observat o creștere a cazurilor în care debitorii întâmpină dificultăți în plata ratelor. Este crucial ca persoanele afectate să nu aștepte un miracol și să evite să ia credite suplimentare care ar putea agrava și mai mult situația. În schimb, trebuie să analizeze bugetul, să exploreze opțiuni de venit suplimentar, să consulte specialiști financiari și să colaboreze activ cu instituția financiară pentru a găsi soluții viabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datoii #bani #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.