Spînu bate ultimul cui în coșciugul AirMoldova: Nu cred că va mai opera zboruri

Ministrul Transporturilor a anunțat că se va lua în calcul problema rambursării datoriilor acumulate de către compania aeriană Air Moldova, cu accent pe restituirea sumelor către cetățenii care au achiziționat bilete pentru zborurile suspendate ale companiei, potrivit declarației Ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Nu cred că Air Moldova va putea relua zborurile. Proprietarii săi sunt sub sancțiuni internaționale anunțate”, a declarat ministrul, în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8 exprimându-și îngrijorările cu privire la posibilitatea ca partenerii săi să continue colaborarea cu compania afectată de sancțiuni.

Potrivit declarațiilor ministrului, statul are responsabilitatea de a proteja interesele cetățenilor afectați din Republica Moldova, care au plătit bilete pentru servicii care nu au fost furnizate din cauza dificultăților financiare ale companiei.

Într-un răspuns la acuzațiile aduse de Air Moldova, care susține că statul ar dori să falimenteze compania, ministrul a afirmat că Ilan Șor, cel care face astfel de declarații, ar trebui să revină în Moldova și să-și ispășească pedeapsa în închisoare, fără a impune directive privind gestionarea situației financiare a companiei.

„Compania Air Moldova, ca și aeroportul din Chișinău, era controlată de gruparea criminală Șor, care sunt sub sancțiuni. Compania nu operează zboruri pentru că nu poate,” a adăugat ministrul, subliniind contextul dificil în care se găsește actualmente Air Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosciug #Spînu #airmoldova #faliment

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă rezultatele sunt confirmate prin foraje și studii de fezabilitate, Kazahstanul ar deveni una dintre puținele țări cu rezerve importante de pământuri rare / sursă foto: Getty Images
Geologii din Kazahstan au descoperit în regiunea Karagandy un zăcământ uriaș de pământuri rare, care ar putea transforma țara într-un lider mondial în domeniu. Cercetătorii estimează că acesta conține aproape un milion de tone de oxizi de pământuri rare, inclusiv ceriu, lantan, neodim și itriu.

În aprilie 2025, cu o zi înaintea unui summit ce aducea împreună lideri europeni și din Asia Centrală la Samarkand, autoritățile de la Astana au prezentat rezultatele explorărilor din regiunea Karagandy, notează Daily Galaxy.

Dacă rezultatele sunt confirmate prin foraje și studii de fezabilitate, Kazahstanul ar deveni una dintre puținele țări cu rezerve importante de pământuri rare.

Potrivit cercetătorilor, în anul 2022 a început procesul de explorare, iar rezultatele au fost transmise agențiilor guvernamentale în octombrie 2024.

Ulterior, în luna aprilie a anului trecut, Ministerul Industriei și Construcțiilor din Kazahstan anunțase că patru zone din regiune conțin rezerve estimate la 935.400 de tone metrice de oxizi de pământuri rare, printre care ceriu, lantan, neodim și itriu.

Descoperirea de la Karagandy va necesita mult mai mult capital decât simpla explorare
Potrivit Euronews, modelările geologice arată că zăcământul ar putea ajunge la 20 de milioane de tone la adâncimi de până la 300 de metri, cu concentrații medii de 700 de grame pe tonă.

Dacă cifra mai mare se menține în urma investigațiilor ulterioare, Kazahstanul s-ar clasa pe locul al treilea, după China și Brazilia, în ceea ce privește rezervele totale de pământuri rare, pe baza estimărilor globale actuale.

Cele mai recente rezumate privind materiile prime minerale ale Serviciului Geologic al Statelor Unite, publicate la începutul anului 2023, au estimat rezervele Chinei la 44 de milioane de tone și cele ale Braziliei la 21 de milioane de tone, nicio altă țară depășind 7 milioane de tone.

Georgiy Freiman, președintele comitetului executiv al Asociației Profesionale a Experților Independenți în Minerit, a vorbit, în cadrul forumului MINEX Kazahstan 2025, despre termenul de rezerve.

Potrivit acestuia, „pentru a putea vorbi despre un zăcământ, trebuie mai întâi să studiezi în detaliu toate elementele din zona cu mineralizare”, a spus Freiman.

„Trebuie să studiezi hidrogeologia, geomecanica, precum și să evaluezi fezabilitatea extracției și forma în care pot fi extrase.

Trebuie să efectuezi o evaluare economică, ținând cont de situația pieței și de nevoile industriilor relevante. Numai după ce toți acești factori sunt analizați și se dezvoltă un model economic, se poate numi cu adevărat zăcământ. Fără asta, rămâne o simplă speculație”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, Arthur Poliakov, președintele executiv al Forumului MINEX, susține că descoperirea de la Karagandy va necesita mult mai mult capital decât simpla explorare.

Acesta a estimat că dezvoltarea ar putea dura 10 până la 12 ani, susținând cu sunt necesare investiții începând de la 10 milioane de dolari, fiind incluse infrastructura din aval, cum ar fi instalațiile de separare și uzinele de procesare.