Spînu bate ultimul cui în coșciugul AirMoldova: Nu cred că va mai opera zboruri

18 Ian. 2024, 12:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Ian. 2024, 12:50 // Actual //  bani.md

Ministrul Transporturilor a anunțat că se va lua în calcul problema rambursării datoriilor acumulate de către compania aeriană Air Moldova, cu accent pe restituirea sumelor către cetățenii care au achiziționat bilete pentru zborurile suspendate ale companiei, potrivit declarației Ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Nu cred că Air Moldova va putea relua zborurile. Proprietarii săi sunt sub sancțiuni internaționale anunțate”, a declarat ministrul, în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8 exprimându-și îngrijorările cu privire la posibilitatea ca partenerii săi să continue colaborarea cu compania afectată de sancțiuni.

Potrivit declarațiilor ministrului, statul are responsabilitatea de a proteja interesele cetățenilor afectați din Republica Moldova, care au plătit bilete pentru servicii care nu au fost furnizate din cauza dificultăților financiare ale companiei.

Într-un răspuns la acuzațiile aduse de Air Moldova, care susține că statul ar dori să falimenteze compania, ministrul a afirmat că Ilan Șor, cel care face astfel de declarații, ar trebui să revină în Moldova și să-și ispășească pedeapsa în închisoare, fără a impune directive privind gestionarea situației financiare a companiei.

„Compania Air Moldova, ca și aeroportul din Chișinău, era controlată de gruparea criminală Șor, care sunt sub sancțiuni. Compania nu operează zboruri pentru că nu poate,” a adăugat ministrul, subliniind contextul dificil în care se găsește actualmente Air Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.