Stâlpii interconectării cu România vin cu exproprieri. LEA Bălți–Suceava, în linie dreaptă

Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Bălți – Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a unei noi stații Bălți 400 kV au fost declarate de utilitate publică de interes național.

Această decizie are drept scop accelerarea conectării Republicii Moldova la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, printr-o nouă linie de interconectare cu România. LEA Bălți–Suceava va avea o lungime de aproximativ 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, traversând 12 localități și necesitând instalarea a 157 de stâlpi electrici.

Pentru desfășurarea lucrărilor, Guvernul va identifica, prin Agenția de Geodezie, Cartografie și Cadastru, proprietarii terenurilor sau imobilelor care urmează să fie expropriați definitiv sau temporar. Despăgubirile vor fi plătite din bugetul de stat, prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.

Legea prevede și derogări de la anumite prevederi legale, pentru a permite eliberarea rapidă a actelor permisive și pentru a grăbi procesele administrative, având în vedere importanța strategică a proiectului.

Valoarea totală a investiției este de 37 de milioane de euro, finanțată dint-un împrumut de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), un împrumut similar de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și un grant nerambursabil de 7,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene.

Proiectul urmează să fie finalizat până în 2027, iar în luna mai 2025 urmează să fie lansată licitația internațională pentru selectarea companiei care va implementa lucrările. Această inițiativă reprezintă un pas major în consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și alinierea la standardele infrastructurale europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul European a aprobat miercuri un regulament ce va permite eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, potrivit Agerpres. O rezoluţie în acest sens a fost adoptată în plenul Parlamentului European cu 500 de voturi pentru, 120 împotrivă şi 32 abţineri.

Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc de pe piaţa la vedere va fi interzis la nivelul Uniunii Europene odată cu intrarea în vigoare a regulamentului la începutul anului viitor, în timp ce importurile de gaze prin gazoducte vor fi eliminate treptat până pe 30 septembrie 2027. Noul act legislativ stabileşte şi o serie de sancţiuni pe care statele membre le vor impune operatorilor care încalcă prevederile.

La negocierile cu preşedinţia daneză a Consiliului Uniunii Europene, deputaţii europeni au insistat ca toate importurile de petrol din Rusia să fie interzise. De asemenea, ei au obţinut angajamentul Comisiei Europene de a prezenta un text legislativ în acest sens la începutul anului viitor, pentru ca interzicerea efectivă să poată intra în vigoare cât mai curând şi nu mai târziu de finalul anului 2027.

Deputaţii europeni au făcut presiuni şi pentru stabilirea unor condiţii mai stricte în care interdicţia importurilor să poată fi suspendată temporar, în situaţii de urgenţă ce ţin de securitatea energetică a Uniunii.

Pentru a elimina lacunele şi a reduce riscul de eludare a prevederilor, operatorii vor fi obligaţi să le prezinte autorităţilor vamale dovezi mai riguroase şi mai detaliate privind ţara de producţie înainte de a importa sau depozita gaze naturale.

Propunerea legislativă vine ca răspuns la faptul că Rusia foloseşte în mod sistematic aprovizionarea cu energie drept armă, un tipar care a fost documentat timp de aproape două decenii şi care a căpătat noi proporţii odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Invazia a fost însoţită de noi manipulări intenţionate ale pieţei, inclusiv prin decizia fără precedent a Gazprom de a nu umple la capacitate maximă instalaţiile de înmagazinare europene, precum şi prin întreruperile bruşte ale aprovizionării prin gazoducte, provocând o creştere a preţurilor la energie de până la opt ori faţă de nivelurile anterioare crizei.

Noul regulament, convenit deja cu Consiliul UE, trebuie să fie aprobat oficial de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.