Stanislav Madan despre cea mai mare majorare de pensii: Cu siguranță și guvernarea a hiperbolizat această măsură

Recent, mai exact luni, 6 septembrie s-a anunțat majorarea pensiei minime până la două mii de lei. Guvernarea de la Chișinău a pretins că este cea mai mare majorare de pensii din istoria Republicii Moldova. Șefa cabinetului de miniștri Natalia Gavrilița a spus că această măsură e posibilă datorită creșterii încasărilor la bugetul de stat, prin urmare majorarea se va face din resurse interne. Pe de altă parte, Stanislav Madan, economist superior al Centrului de analiză economică Expert Grup de la Chișinău, într-un interviu pentru Europa Liberă, a declarat că guvernarea a „hiperbolizat” puțin importanța majorării anunțate, dar spune că măsura e totuși atât necesară cât și sustenabilă, dar mai ales echitabilă.

Cu toate că inițial s-a anunțat că nu vor exista pensii mai mici de 2000 de lei, unele categorii de persoane nu vor ajunge la această sumă. Potrivit lui Stanislav Madan, cei care nu au atins stagiul complet de muncă nu vor avea o pensie mai mică de 2000 de lei.

„Au existat și anumite probleme de comunicare, nu s-a dat curs, probabil, tuturor detaliilor, dar maniera actuală în care se implementează este una echitabilă, în primul rând, pentru că totuși trebuie să pornim de la principiul contributivității și atunci maniera în care este implementată acum pensia minimă pornește de la acest principiu. Or, dacă ne uităm la cifrele prezentate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale vedem că de creșteri vor beneficia și cei care nu au stagiul complet de muncă, dar ele nu vor atinge 2.000 de lei, plafonul maxim fiind proporțional cu anii în care au contribuit la sistemul de pensionare.”

De asemenea, Stanislav Madan a mai menționat că în Republica Moldova există foarte mulți oameni săraci, iar această majorare își merită, cu siguranță efortul.

„Merită pentru că avem foarte mulți oameni săraci și pensia medie în Republica Moldova în anul 2021 este de doar 2.125 de lei, iar de această măsură cu pensia minimă sunt vizate 308 mii persoane, aproape 60 la sută din numărul total de pensionari care sunt pensionați după limita de vârstă. Deci, această ajustare a prestațiilor sociale este una benefică din absolut toate punctele de vedere. Și, mai ales, nu trebuie să uităm faptul că aceste resurse nu vor fi cheltuite peste hotare, vor fi cheltuite până la urmă tot în consumul intern în Republica Moldova și o parte din bani oricum se vor întoarce la buget prin TVA, active și alte impozite.”

În cadrul interviului, economistul a mai declarat că guvernarea a hiperbolizat puțin măsura implementată, numind-o „cea mai mare majorare de pensii din istoria Republicii Moldova…”.

„Cu siguranță și guvernarea a hiperbolizat această măsură. Guvernarea a profitat ca să puncteze la imagine și electoral și a făcut-o poate într-un mod prea nuanțat și de aici au venit și aceste ironii, pentru că până la urmă s-a făcut un pas, dar pensiile rămân mici. Dacă această măsură va fi replicată iarăși peste 2-3 ani, atunci când această creștere va fi deja rodul muncii sau rezultatul propriu-zis al guvernării actuale care va reuși să creeze un spațiu fiscal adițional pentru a face majorări adiționale, atunci lauda va putea fi mai nuanțată, dar acum a fost cumva poate prea laudativ acest mesaj.”

Potrivit lui Stanislav Madan, următorul pas al guvernării, după majorarea pensiilor ar trebuie să fie majorarea salariului minim pentru a-i proteja pe cei vulnerabili și pentru a reduce efectul salariilor în plic.

„Da, salariul minim pe economie care la acest moment este de puțin sub 3 mii de lei, eu cred că dacă și raportăm salariul minim pe economie la salariul mediu pe economie, acest raport vedem ce se întâmplă în alte state, vedem că ar exista și în Republica Moldova spațiu de o majorare mai consistentă a salariului minim pe economie și care dacă este făcută sistemic, cu alte măsuri simultan, ar putea, de fapt, să contribuie inclusiv la reducerea fenomenului salariilor în plic și iarăși la protejarea celor vulnerabili, pentru că dacă o să ne uităm la cine primesc cele mai mici salarii sau salarii apropiate de salariul minim în Republica Moldova o să vedem, în primul rând, industria textilă, acolo unde lucrează în mare parte femei, agricultură și alte sectoare.”

#economist #stanislav madan #majorarea pensiilor #cea mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina