Stare de urgenţă de azi, 20 februarie! Regiunea din Rusia care se pregăteşte de război. Refugiaţii, în pericol

În Rusia continuă să vină în număr foarte mare refugiați din Ucraina, din zonele autodeclarate independente. Autoritățile de la Voronezh au declarat și ele stare de urgență, duminică, din această cauză.

Și pe teritoriul regiunii Voronezh din Rusia autoritățile au declarat stare de urgență din cauza numărului foarte mare de refugiați care vin din Ucraina. Oficialii din regiune au anunțat că, în urma fluxului mare de oameni veniți din autoproclamatele Republici Populare Donețk și Lugansk (DNR și LNR), se impune stare de urgență începând de duminică.

Au sosit civilii din Ucraina și în regiunea Voronezh din Rusia

În această regiune a sosit duminică dimineața și primul tren cu civili. Ei urmau să fie duși către centre de cazare temporară, inclusiv în taberele de copii Kirovets şi Blue Screen. Trenurile pentru evacuarea locuitorilor din RPD și LPR vor fi formate din zece vagoane, fiecare cu o capacitate de 900 de persoane, se anunțase sâmbătă.

De asemenea, duminică, în regiunea Rostov din Rusia au ajuns 40.000 de oameni. Aici, încă de sâmbătă a fost declarată stare de urgență din cauza refugiaților.

La Rostov a fost declarată stare de urgență, sâmbătă, din cauza numărului foarte mare de imigranți

Sâmbătă, În Rusia, la Rostov, a fost declarată stare de urgență, din cauza valului mare de refugiați care vin din Ucraina. Este vorba despre separatiștii civili care au plecat din Doneţk şi Lugansk.

Și asta după ce liderii separatiștilor din Doneţk şi Lugansk au ordonat evacuarea civililor. „Ținând cont de creşterea numărului de persoane care sosesc, considerăm că este cazul să introducem starea de urgenţă”, a declarat guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, citat de agenţiile de presă ruse, a anunțat Agerpres.

Liderii separatiștilor au ordonat încă de vineri evacuarea femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă

Liderii celor două structuri secesioniste pro-ruse au decretat sâmbătă mobilizarea generală, după ce vineri au acuzat guvernul ucrainean de la Kiev că pregăteşte o ofensivă în Donbas şi au ordonat evacuarea în Rusia a femeilor, copiilor şi vârstnicilor.

După cum au transmis autoritățile din Doneţk, sâmbătă dimineaţa fuseseră evacuaţi deja din regiunea respectivă 6600 de oameni. Puterea locală din Lugansk susţine că din această regiune au plecat de bună voie 25.000 de persoane şi alte 10.000 sunt gata de plecare.

Ministerul pentru situaţiile de urgenţă de la Moscova a comunicat că peste 400 de persoane şi 150 de vehicule sunt implicate în primirea refugiaţilor din Ucraina.

#refugiati #atacuri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.