Statistici îngrijorătoare! Unu din patru moldoveni lucrează la negru

În trimestrul IV al anului 2023, Moldova a înregistrat o creștere ușoară în ceea ce privește forța de muncă, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Numărul persoanelor intrate în forța de muncă a atins 919,6 mii, reflectând o creștere modestă de 1,8% pe parcursul întregului an.

Din cei 874,7 mii de cetățeni angajați în economie, bărbații și locuitorii urbani au reprezentat majoritatea. Totuși, rata șomajului a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 45 de mii de persoane, cu 3,8 mii mai mult decât în trimestrul IV al anului precedent.

Sectorul serviciilor a fost motorul principal al ocupării forței de muncă, absorbând 60,5% din totalul angajaților. În timp ce industria și construcțiile au contribuit și ele la piața muncii, cu 13,2%, respectiv 6,7%, industria prelucrătoare a înregistrat cea mai mică pondere, de 11,1%.

Analizând tipurile de angajare, majoritatea lucrătorilor (84,3%) au fost angajați oficial, în timp ce 15,7% au fost angajați informal. Construcțiile au fost domeniul cu cel mai mare procent de angajați informali, reprezentând 62,2% din totalul lucrătorilor în acest sector.

Cu toate acestea, preocupările persistente privind plata sub formă de „salarii în plicuri” au rămas, afectând 5,9% dintre toți lucrătorii, subliniind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru protecția drepturilor angajaților.

În sectorul informal au lucrat 15,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 21,5% (indicator ODD 8.3.1 ) din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 10,3%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (62,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

#someri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se recupereze după șocurile din ultimii ani, însă rămâne vulnerabilă la riscuri externe și la probleme structurale interne, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI), după finalizarea consultărilor Articolului IV pentru 2025.

Potrivit evaluării FMI, PIB-ul Moldovei ar urma să crească cu 2,7% în 2025 și cu 2,3% în 2026, susținut de o recoltă agricolă bună, cerere internă robustă și finanțări substanțiale din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, exporturile slabe continuă să frâneze avansul economic și să adâncească deficitul de cont curent.

Experții FMI estimează că deficitul fiscal se va majora până la 4,8% din PIB în 2026, pe fondul creșterii cheltuielilor de capital și al unor majorări ale cheltuielilor curente. Instituția consideră însă că un deficit temporar mai ridicat este justificat pentru a sprijini tranziția către o creștere bazată pe investiții.

Totodată, FMI recomandă autorităților să mobilizeze venituri suplimentare și să îmbunătățească managementul finanțelor publice, în special în contextul reducerii treptate a finanțărilor concesionale. Directorii executivi au salutat reforma planificată a salarizării în sectorul public, subliniind că aceasta trebuie acoperită din venituri interne suplimentare.

Inflația este prognozată să rămână în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei (5% ±1,5%) în 2026. FMI apreciază reacția promptă a BNM la șocul energetic din 2025, dar recomandă menținerea unei politici monetare prudente, dependentă de evoluția inflației și a creșterii economice.

Instituția sugerează că rezervele minime obligatorii, în prezent ridicate, ar putea fi reduse după disiparea riscurilor inflaționiste și încurajează consolidarea independenței băncii centrale.

FMI constată că sectorul bancar rămâne sănătos, însă avertizează asupra creșterii rapide a creditării și a scumpirii accelerate a locuințelor. În acest context, experții recomandă monitorizare atentă și întărirea măsurilor macroprudențiale pentru limitarea riscurilor.

Autoritățile sunt îndemnate să continue reformele în supravegherea bazată pe risc, managementul crizelor și combaterea spălării banilor.

FMI subliniază că Moldova trebuie să continue consolidarea securității energetice, în contextul vulnerabilității la șocuri de aprovizionare și volatilitatea prețurilor la electricitate.

De asemenea, instituția cere progrese decisive în reformele de guvernanță și anticorupție pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și protejarea resurselor publice.

Printre priorități se mai numără: creșterea participării pe piața muncii, reducerea nepotrivirilor de competențe și îmbunătățirea infrastructurii și a mediului investițional.

FMI avertizează că balanța riscurilor este înclinată negativ pentru creșterea economică și pozitiv pentru inflație. Principalele pericole vin din războiul din Ucraina, evoluțiile geopolitice și eventuale întârzieri în implementarea Planului de Creștere al UE sau utilizarea ineficientă a fondurilor europene.

Directorii FMI au menționat că un nou program cu Fondul ar putea revigora agenda de reforme și sprijini parcursul european al Republicii Moldova.

Următoarea consultare Articolul IV este programată, conform ciclului standard, peste 12 luni.