Statistici îngrijorătoare! Unu din patru moldoveni lucrează la negru

În trimestrul IV al anului 2023, Moldova a înregistrat o creștere ușoară în ceea ce privește forța de muncă, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Numărul persoanelor intrate în forța de muncă a atins 919,6 mii, reflectând o creștere modestă de 1,8% pe parcursul întregului an.

Din cei 874,7 mii de cetățeni angajați în economie, bărbații și locuitorii urbani au reprezentat majoritatea. Totuși, rata șomajului a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 45 de mii de persoane, cu 3,8 mii mai mult decât în trimestrul IV al anului precedent.

Sectorul serviciilor a fost motorul principal al ocupării forței de muncă, absorbând 60,5% din totalul angajaților. În timp ce industria și construcțiile au contribuit și ele la piața muncii, cu 13,2%, respectiv 6,7%, industria prelucrătoare a înregistrat cea mai mică pondere, de 11,1%.

Analizând tipurile de angajare, majoritatea lucrătorilor (84,3%) au fost angajați oficial, în timp ce 15,7% au fost angajați informal. Construcțiile au fost domeniul cu cel mai mare procent de angajați informali, reprezentând 62,2% din totalul lucrătorilor în acest sector.

Cu toate acestea, preocupările persistente privind plata sub formă de „salarii în plicuri” au rămas, afectând 5,9% dintre toți lucrătorii, subliniind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru protecția drepturilor angajaților.

În sectorul informal au lucrat 15,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 21,5% (indicator ODD 8.3.1 ) din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 10,3%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (62,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

#someri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, afirmă că politica statului trebuie să fie orientată prioritar spre reducerea sărăciei, nu spre menținerea pe termen lung a schemelor de compensații, chiar dacă acestea au avut un rol important în perioadele de criză.

„Vom investi în economie și în angajare pentru a crește veniturile populației, astfel încât, pe termen lung, compensațiile să nu mai fie necesare, iar oamenii să își poată achita facturile din salarii și pensii. În paralel, continuăm măsurile de eficiență energetică”, a declarat Plugaru.

Potrivit datelor prezentate de minister, programul „Ajutor la contor” a contribuit la reducerea mai multor forme de sărăcie în ultimele trei sezoane reci, însă nivelurile rămân ridicate.

Sărăcia energetică s-a diminuat cu 10,6 puncte procentuale, de la 97,4% la 86,8%, ceea ce arată că majoritatea gospodăriilor rămân vulnerabile la costurile energiei. Sărăcia absolută (monetară) a scăzut cu 3,9 puncte procentuale, de la 34,0% la 30,2%, iar sărăcia extremă (alimentară) s-a redus cu 3,3 puncte procentuale, de la 17,8% la 14,5%.