Statistici îngrijorătoare! Unu din patru moldoveni lucrează la negru

În trimestrul IV al anului 2023, Moldova a înregistrat o creștere ușoară în ceea ce privește forța de muncă, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Numărul persoanelor intrate în forța de muncă a atins 919,6 mii, reflectând o creștere modestă de 1,8% pe parcursul întregului an.

Din cei 874,7 mii de cetățeni angajați în economie, bărbații și locuitorii urbani au reprezentat majoritatea. Totuși, rata șomajului a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 45 de mii de persoane, cu 3,8 mii mai mult decât în trimestrul IV al anului precedent.

Sectorul serviciilor a fost motorul principal al ocupării forței de muncă, absorbând 60,5% din totalul angajaților. În timp ce industria și construcțiile au contribuit și ele la piața muncii, cu 13,2%, respectiv 6,7%, industria prelucrătoare a înregistrat cea mai mică pondere, de 11,1%.

Analizând tipurile de angajare, majoritatea lucrătorilor (84,3%) au fost angajați oficial, în timp ce 15,7% au fost angajați informal. Construcțiile au fost domeniul cu cel mai mare procent de angajați informali, reprezentând 62,2% din totalul lucrătorilor în acest sector.

Cu toate acestea, preocupările persistente privind plata sub formă de „salarii în plicuri” au rămas, afectând 5,9% dintre toți lucrătorii, subliniind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru protecția drepturilor angajaților.

În sectorul informal au lucrat 15,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 21,5% (indicator ODD 8.3.1 ) din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 10,3%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (62,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

#someri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi contestat în instanță chiar certificatele de constatare a pagubelor pe care tot ea le-a emis, în dosarele privind despăgubirile pentru fermele afectate de pesta porcină africană (PPA).

Contactată de BANI.MD pentru o reacție, instituția a refuzat să ofere detalii. „Nu oferim niciun comentariu până la finalizarea tuturor procedurilor”, a declarat șefa serviciului de presă a instituției, Mariana Gratii. Întrebată la ce proceduri se referă, aceasta a refuzat din nou să comenteze.

Publicația a solicitat explicații și de la ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, în contextul în care, la aproape un an de la focarul major de pestă porcină africană (PPA) din primăvara anului 2025, ferma din Roșcani nu ar fi primit încă despăgubirile estimate la 194,7 milioane de lei, după nimicirea a circa 68.000 de porci.

În răspunsul transmis, ministra a indicat că ANSA este autoritatea competentă pentru anchetă, evaluarea pagubelor și procedurile aferente focarelor de pestă porcină africană.

„ANSA vă poate oferi un răspuns complet privind evaluarea, deciziile procedurale adoptate etc.”, a precizat Catlabuga.

Șefa de la Agricultură a anunțat că ministerul lucrează la un nou regulament privind mecanismul de despăgubire, elaborat și consultat încă anul trecut.

Documentul se află în prezent în proces de expertizare la Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție, iar aprobarea de către Guvern este planificată pentru martie 2026.

La începutul lunii februarie, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, a declarat că statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost deja emise.

Potrivit lui, acțiunile în instanță ar avea scopul de a amâna plățile. „Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.