Statistici îngrijorătoare! Unu din patru moldoveni lucrează la negru

În trimestrul IV al anului 2023, Moldova a înregistrat o creștere ușoară în ceea ce privește forța de muncă, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică. Numărul persoanelor intrate în forța de muncă a atins 919,6 mii, reflectând o creștere modestă de 1,8% pe parcursul întregului an.

Din cei 874,7 mii de cetățeni angajați în economie, bărbații și locuitorii urbani au reprezentat majoritatea. Totuși, rata șomajului a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 45 de mii de persoane, cu 3,8 mii mai mult decât în trimestrul IV al anului precedent.

Sectorul serviciilor a fost motorul principal al ocupării forței de muncă, absorbând 60,5% din totalul angajaților. În timp ce industria și construcțiile au contribuit și ele la piața muncii, cu 13,2%, respectiv 6,7%, industria prelucrătoare a înregistrat cea mai mică pondere, de 11,1%.

Analizând tipurile de angajare, majoritatea lucrătorilor (84,3%) au fost angajați oficial, în timp ce 15,7% au fost angajați informal. Construcțiile au fost domeniul cu cel mai mare procent de angajați informali, reprezentând 62,2% din totalul lucrătorilor în acest sector.

Cu toate acestea, preocupările persistente privind plata sub formă de „salarii în plicuri” au rămas, afectând 5,9% dintre toți lucrătorii, subliniind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru protecția drepturilor angajaților.

În sectorul informal au lucrat 15,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 21,5% (indicator ODD 8.3.1 ) din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 10,3%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (62,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

#someri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, afirmă că eventualele contracte semnate cu operatorul economic vizat în ancheta CNA privind presupuse delapidări în cadrul programului „Satul European” vor putea fi reziliate doar în baza unei hotărâri judecătorești definitive. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Oficialul a fost întrebat despre situația companiei care, deși este investigată, ar avea deja contracte în derulare în valoare de aproximativ 83 de milioane de lei în cadrul programului.

Bolea a explicat că, potrivit legislației achizițiilor publice, autoritățile nu pot rezilia unilateral contractele doar în baza suspiciunilor.

„În dependență de decizia care va fi luată de către CNA și transmisă în judecată, iar în baza hotărârii de judecată, dacă se va constata că este vinovat și că a avut loc delapidare sau fraudă, atunci aceste contracte vor fi reziliate”, a declarat ministrul.

El a precizat că includerea unei companii pe lista agenților economici de rea-credință („lista neagră”) se face, de asemenea, doar în baza unei decizii de judecată care confirmă neîndeplinirea obligațiilor sau executarea necalitativă a lucrărilor.

„Atâta timp cât nu există o hotărâre de judecată, dacă dai la liber arbitru unui inspector din teren, se poate crea o altă formă de corupție. De aceea, legea prevede ca procesul să treacă obligatoriu prin instanță”, a subliniat Bolea.

Întrebat dacă firma ar putea continua lucrările ani de zile până la o decizie definitivă, ministrul a reiterat că autoritățile sunt obligate să respecte cadrul legal, iar eventualele rezilieri pot fi contestate în instanță.

La începutul săptămânii, Centrul Național Anticorupție și Procuratura municipiului Bălți au anunțat acțiuni ample într-o cauză penală ce vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură.

Ofițerii CNA și procurorii au efectuat percheziții în mai multe primării din centrul, nordul și sudul țării, precum și la sediul unui operator economic. Cinci persoane au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit anchetei, administratorul și ingineri ai companiei ar fi oferit bani membrilor comisiilor de recepție — inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți și primari — pentru a nu consemna neconformitățile la lucrările de apeduct și canalizare finanțate prin Programul național de dezvoltare locală „Satul European” 2024–2028 (ediția II).

Lucrările vizate ar fi fost executate în localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. Ancheta este în desfășurare.