Statul se împrumută de la moldoveni. Ce dobândă oferă

11 Sept. 2024, 15:18
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
11 Sept. 2024, 15:18 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Începând cu 16 septembrie 2024, cetățenii Republicii Moldova vor avea oportunitatea de a procura direct valori mobiliare de stat (VMS), fără a apela la intermediari. Această inițiativă inovatoare oferă o rată competitivă a dobânzii de 6% anual, fără impozit pe profitul obținut din aceste investiții. Lansarea platformei eVMS.md, dezvoltată cu sprijinul USAID, deschide noi posibilități de economisire și investiții pentru cetățeni, oferind un mod sigur și avantajos de a contribui la dezvoltarea economiei naționale.

Volumul emisiunii de obligațiuni de stat destinat persoanelor fizice este de 50 milioane lei, cu o valoare nominală de 100 lei per obligațiune. Rata dobânzii este fixă pentru întreaga perioadă de 2 ani, asigurând stabilitate investițională.

Perioada de subscriere va avea loc între 16 și 25 septembrie 2024, iar accesul la platforma eVMS.md este disponibil tuturor cetățenilor moldoveni care dețin un cont bancar în Moldova, o semnătură electronică și s-au înregistrat pe platformă. Această inițiativă marchează un pas important spre democratizarea accesului la instrumente financiare și creșterea participării cetățenilor la economia națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Feb. 2026, 11:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Feb. 2026, 11:07 // Actual //  Ursu Victor

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!