Sturza despre negocierile cu Gazprom: Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost

09 Nov. 2021, 07:26
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Nov. 2021, 07:26 // Actual //  MD Bani

Celula de criză creată în contextul negocierilor cu Gazprom și a identificării surselor alternative a fost condusă de președintele Maia Sandu. O spune ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza. Potrivit fostului prim-ministru, capitalul enorm de imagine de care se bucură șefa statului pe plan extern au înclinat balanța în favoarea unui contract cu Gazprom, în baza unei formule avantajoase. Potrivit lui Sturza, încheierea contractului ar fi fost posibilă după ce Angela Merkel ar fi intervenit în favoarea Republicii Moldova, transmite IPN.

Fostul prim-ministru Ion Sturza spune că președintele Maia Sandu ar fi coordonat echipa care a gestionat criza energetică, iar susținerea manifestată de statele europene în raport cu Republica Moldova ar fi determinat Moscova să accepte vechea formulă de calcul a prețului.

„Celula de criză a fost condusă de Maia Sandu și s-a descurcat foarte bine. În primul rând, au făcut multă gălăgie, zarvă, pe plan internațional. Toate vizitele și toată agenda externă chiar au jucat un rol pozitiv. Au fost contactați începând de la Erdogan și Aliev și terminând cu Casa Albă și Merkel. După o intervenție a lui Merkel și, ulterior, a lui Putin la Miller s-a întâmplat miracolul. Moldova a jucat foarte bine cartea țării mici care este umilită de către Federația Rusă și pe fondul discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice, asta ne-a ajutat mult”, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Deși guvernații au anunțat în repetate rânduri că este vorba despre o relație comercială dintre Gazprom și Molovagaz, iar negocierile au vizat strict aspecte economice, fostul prim-ministru recunoaște că discuțiile cu Gazprom au tentă politică. Sturza spune că funcționalitatea deplină a Gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău i-a oferit Republicii Moldova spațiu de manevră la negocieri.

„Nu se negociază contractul la Gazprom, poate doar formula, dar mesajul este politic și nu trebuia să vină de la Kozak, dar mesajul (către Alexei Miller, șeful Gazpromului – n.r.) a venit de la un nivel mai înalt. Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost. Prin Gazoductul Iași-Chișinău a devenit clar că Republica Moldova nu mai depinde de vechea infrastructură. Această țeavă, deși nu are o capacitate spectaculoasă, satisface necesitățile malului drept (o anumită perioadă a anului – n.r). Din punct de vedere tehnic, Moldova nu are o problemă să-și aducă gaz din alte surse decât din Rusia. Și nu în ultimul rând, s-a înțeles bine că cheile soluționării conflictului transnistrean nu mai sunt la Moscova, ci la Chișinău”, a spus Ion Sturza.

La data de 29 octombrie SA Moldovagaz și Gazprom au semnat contractul de achiziție și livrare a gazului pentru o perioadă de 5 ani. Deși formula de calcul a prețului nu este făcută publică, fiind invocat secretul comercial, vicepremierul Andrei Spînu spune că prețul de achiziție pentru luna noiembrie este de aproximativ 450 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 10:33 // Actual //  Ursu Victor

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!