SUA nu vor trimite Ucrainei sistemele de apărare antirachetă solicitate

Administrația Biden va trimite în Ucraina muniţii şi vehicule în cadrul noului pachet de asistență militară, dar nu şi mijloace de apărare antiaeriană, au declarat vineri, 14 octombrie, doi oficiali americani pentru Reuters.

Valoarea noului pachet militar se ridică la 725 de milioane de dolari.

Acest pachet este primul după valul de atacuri cu rachete din partea Rusiei asupra infrastructurilor civile şi zonelor rezidenţiale de pe teritoriul Ucrainei în ultimele zile.
Unul dintre cei doi oficiali a spus că, deşi nu se aşteaptă ca pachetul să includă echipamente împotriva atacurilor cu rachete, precum cele de la începutul acestei săptămâni în Ucraina, el a fost conceput pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a învinge Rusia în contraofensiva care a dus la mari câştiguri teritoriale în ultimele săptămâni.

Separat, Ucraina se aşteaptă ca SUA şi Germania să-i livreze sisteme de apărare antiaeriană sofisticate în aceasta lună pentru a o ajuta să contracareze atacurile cu rachete ruseşti şi cu drone kamikaze, a declarat vineri ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.

Muniţiile şi vehiculele vor fi trimise recurgându-se la Presidential Drawdown Authority (PDA), ceea ce va permite expedierea lor în Ucraina în zilele următoare.

Presidential Drawdown Authority permite SUA să transfere rapid echipamente şi servicii de apărare din stoc, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Acesta este al doilea pachet PDA al guvernului american pe anul fiscal 2023, în cadrul unei măsuri de finanţare temporară, şi îi permite preşedintelui Joe Biden să acceseze până la 3,7 miliarde de dolari pentru armament suplimentar spre a fi transferat Ucrainei până la mijlocul lunii decembrie.

În general, pentru a finanţa trimiterea de arme Ucrainei, inclusiv sisteme antiaeriene sofisticate NASAM aşteptate luna aceasta, Washingtonul utilizează fonduri de la Ukraine Security Assistance Initiative (USAI) pentru a procura mai degrabă arme din industrie decât de a le scoate din stocurile existente în SUA.

NASAMS sunt fabricate de Raytheon Technologies Corp şi Kongsberg din Norvegia.
Casa Albă a refuzat să comenteze cu privire la acest pachet.

Acest ultim pachet ar ridica la peste 17,5 miliarde de dolari valoarea totală a asistenţei de securitate americane de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie.

#ajutor #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.