SUA nu vor trimite Ucrainei sistemele de apărare antirachetă solicitate

Administrația Biden va trimite în Ucraina muniţii şi vehicule în cadrul noului pachet de asistență militară, dar nu şi mijloace de apărare antiaeriană, au declarat vineri, 14 octombrie, doi oficiali americani pentru Reuters.

Valoarea noului pachet militar se ridică la 725 de milioane de dolari.

Acest pachet este primul după valul de atacuri cu rachete din partea Rusiei asupra infrastructurilor civile şi zonelor rezidenţiale de pe teritoriul Ucrainei în ultimele zile.
Unul dintre cei doi oficiali a spus că, deşi nu se aşteaptă ca pachetul să includă echipamente împotriva atacurilor cu rachete, precum cele de la începutul acestei săptămâni în Ucraina, el a fost conceput pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a învinge Rusia în contraofensiva care a dus la mari câştiguri teritoriale în ultimele săptămâni.

Separat, Ucraina se aşteaptă ca SUA şi Germania să-i livreze sisteme de apărare antiaeriană sofisticate în aceasta lună pentru a o ajuta să contracareze atacurile cu rachete ruseşti şi cu drone kamikaze, a declarat vineri ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.

Muniţiile şi vehiculele vor fi trimise recurgându-se la Presidential Drawdown Authority (PDA), ceea ce va permite expedierea lor în Ucraina în zilele următoare.

Presidential Drawdown Authority permite SUA să transfere rapid echipamente şi servicii de apărare din stoc, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Acesta este al doilea pachet PDA al guvernului american pe anul fiscal 2023, în cadrul unei măsuri de finanţare temporară, şi îi permite preşedintelui Joe Biden să acceseze până la 3,7 miliarde de dolari pentru armament suplimentar spre a fi transferat Ucrainei până la mijlocul lunii decembrie.

În general, pentru a finanţa trimiterea de arme Ucrainei, inclusiv sisteme antiaeriene sofisticate NASAM aşteptate luna aceasta, Washingtonul utilizează fonduri de la Ukraine Security Assistance Initiative (USAI) pentru a procura mai degrabă arme din industrie decât de a le scoate din stocurile existente în SUA.

NASAMS sunt fabricate de Raytheon Technologies Corp şi Kongsberg din Norvegia.
Casa Albă a refuzat să comenteze cu privire la acest pachet.

Acest ultim pachet ar ridica la peste 17,5 miliarde de dolari valoarea totală a asistenţei de securitate americane de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie.

#ajutor #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.