SUA nu vor trimite Ucrainei sistemele de apărare antirachetă solicitate

Administrația Biden va trimite în Ucraina muniţii şi vehicule în cadrul noului pachet de asistență militară, dar nu şi mijloace de apărare antiaeriană, au declarat vineri, 14 octombrie, doi oficiali americani pentru Reuters.

Valoarea noului pachet militar se ridică la 725 de milioane de dolari.

Acest pachet este primul după valul de atacuri cu rachete din partea Rusiei asupra infrastructurilor civile şi zonelor rezidenţiale de pe teritoriul Ucrainei în ultimele zile.
Unul dintre cei doi oficiali a spus că, deşi nu se aşteaptă ca pachetul să includă echipamente împotriva atacurilor cu rachete, precum cele de la începutul acestei săptămâni în Ucraina, el a fost conceput pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a învinge Rusia în contraofensiva care a dus la mari câştiguri teritoriale în ultimele săptămâni.

Separat, Ucraina se aşteaptă ca SUA şi Germania să-i livreze sisteme de apărare antiaeriană sofisticate în aceasta lună pentru a o ajuta să contracareze atacurile cu rachete ruseşti şi cu drone kamikaze, a declarat vineri ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.

Muniţiile şi vehiculele vor fi trimise recurgându-se la Presidential Drawdown Authority (PDA), ceea ce va permite expedierea lor în Ucraina în zilele următoare.

Presidential Drawdown Authority permite SUA să transfere rapid echipamente şi servicii de apărare din stoc, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Acesta este al doilea pachet PDA al guvernului american pe anul fiscal 2023, în cadrul unei măsuri de finanţare temporară, şi îi permite preşedintelui Joe Biden să acceseze până la 3,7 miliarde de dolari pentru armament suplimentar spre a fi transferat Ucrainei până la mijlocul lunii decembrie.

În general, pentru a finanţa trimiterea de arme Ucrainei, inclusiv sisteme antiaeriene sofisticate NASAM aşteptate luna aceasta, Washingtonul utilizează fonduri de la Ukraine Security Assistance Initiative (USAI) pentru a procura mai degrabă arme din industrie decât de a le scoate din stocurile existente în SUA.

NASAMS sunt fabricate de Raytheon Technologies Corp şi Kongsberg din Norvegia.
Casa Albă a refuzat să comenteze cu privire la acest pachet.

Acest ultim pachet ar ridica la peste 17,5 miliarde de dolari valoarea totală a asistenţei de securitate americane de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie.

#ajutor #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.