Subvențiile agricole, plătite cu întârziere. FNF cere dublarea fondului de subvenționare

Producătorii agricoli primesc subvenții din partea statului cu întârziere, de la câteva luni la jumătate de an, iar aceasta ar conduce la situația în care fermierii nu pot plăti creditele accesate de la banci sau plătesc penalități instituțiilor bancare, pentru că nu au achitat la timp creditele accesate pentru agricultură.

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor (FNF), Vasile Mârzenco, a detaliat pentru IPN că mai mulți fermieri, care au depus încă în anul trecut dosare la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), nu au primit subvențiile cuvenite din partea statului, deși au fost nevoiți să se împrumute de la bănci ca să facă investiții.

„Datoriile pentru achitarea subvențiilor în agricultură sunt de aproape 1 miliard de lei, pentru anul trecut. Cerem ca acest fond să fie dublat. Asta se întâmplă din cauză că fondul pentru subvenții în agricultură nu a fost majorat în ultimii ani și acesta nu este suficient pentru a acoperi toate proiectele investiționale realizate de fermieri, în conformitate cu Legea privind pincipiile de subvenționare și cu Regulamentul de alocare a acestor subvenții. Fermierii iau credite, investesc în agricultură, construiesc, plantează, cumpără animale de prăsilă, luând în considerație faptul că la sfârșitul anului, când ei depun dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, statul le va restitui parțial cheltuielile. Dar subvențiile nu vin, pentru că nu sunt destule mijloace financiare în acest fond”, a menționat Vasile Mârzenco.

Directorul executiv de la FNF a relevat că, în astfel de condiții, subvențiile care sunt oferite agricultorilor pentru a-i încuraja să facă investiții, până la urmă, le aduc producătorilor agricoli mai mult dureri de cap.

Totodată, potrivit lui Vasile Mârzenco, în politica de subvenționare trebuie să existe abordări diferite, bine gândite, în raport cu micii producători și cu producătorii mari. „Fermierii mici și cei mijlocii, chiar dacă depun dosarele pentru subvenționare, niciodată nu primesc subvenții din prima tranșă. Trebuie să aștepte până când le vine rândul, fiindcă companiile mai mari sunt mai bine organizate, au angajați care operativ pregătesc pachetele de documente pe care le depun la AIPA, iar în septembrie-octombrie fondul de subvenționare este epuizat și producătorii mici și cei mijlocii sunt nevoiți să aștepte anul următor ca să primească aceste subvenții. E discriminare atunci când micii producători nu pot să acceseze bani din cauza lipsei de fonduri, pentru că aceste resurse financiare sunt consumate de cei mari”, a relevat directorul executiv al FNF.

Solicitată de IPN, Lucia Timofti, șefa direcției administrare și aprobare a proiectelor din cadrul AIPA, a menționat că instituția pe care o reprezintă examinează dosarele în ordinea în care acestea sunt depuse și nu este favorizat niciun producător agricol. Potrivit lui Timofti, subvențiile s-ar achita cu întârziere din cauza producătorilor agricoli, care depun dosarele pe ultima sută de metri. „Din februarie și până în octombrie, recepționăm circa 3 mii de cereri, iar în ultimele două-trei săptămâni din luna octombrie, noi mai primim alte 4 mii de cereri. Ele se proceseză, 7 mii de cereri, și la același personal din cadrul agenției, noi nu ne oprim de procesat cererile”, a adăugat Lucia Timofti.

#finanțare agricultură #subvenții #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.