Sudan, în pragul unei catastrofe umanitare. Țara se confruntă cu cea mai mare foamete

11 Iul. 2024, 07:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iul. 2024, 07:42 // Actual //  bani.md

Riscul unei foamete devastatoare crește exponențial în Sudan, potrivit unui raport recent al monitorului de foame al Națiunilor Unite. În ultimele șase luni, națiunea din nord-estul Africii, devastată de război, a experimentat o „deteriorare drastică și rapidă a situației securității alimentare,” care a adus țara în pragul unei catastrofe de neimaginat, potrivit  Al Jazeera.

Peste opt milioane de oameni din 14 dintre cele 18 state ale Sudanului se confruntă acum cu penurii alimentare, care ar putea duce la malnutriție acută și moarte. Aproximativ 750.000 dintre aceștia riscă să moară de foame imediat. Conform unei analize realizate de Salvați Copiii, „16,4 milioane de copii, adică trei din patru copii din țară, se confruntă acum cu niveluri de foame de „criză”, „urgență” sau „catastrofă” – în creștere de la 8,3 milioane doar din decembrie trecut.”

În ciuda amenințării iminente a unei catastrofe umanitare fără precedent, comunitatea internațională, și în special lumea occidentală, arată puțin interes pentru Sudan și conflictul său prelungit. Conflictul de ani de zile din Sudan a deplasat intern aproape 10 milioane de oameni, a ucis zeci de mii și a lăsat milioane de alți oameni înfometați, traumatizați și fără speranță pentru viitor. În Sudan, fiecare zi este o tragedie, dar lumea pare să nu acorde atenție.

Aparentul dezinteres al comunității internaționale conduse de Occident față de criza din Sudan nu este deloc surprinzător. De nenumărate ori, am văzut Occidentul și liderii săi care „le pasă” de o criză din Africa sau Orientul Mijlociu doar pentru a o uita complet când apare o altă criză sau un alt eveniment – perceput ca fiind mai important, relevant pentru interesele naționale sau pur și simplu interesant – în altă parte și captează atenția mass-mediei, politicienilor și maselor.

Sudanul nu este singura criză uitată a zilelor noastre. Siria, de exemplu, încă trece printr-o criză oribilă. Lumea a trecut peste războiul din Siria și nu mai acordă atenție tragediilor care afectează încă poporul sirian astăzi. Oamenii din Republica Democrată Congo (RDC), de asemenea, încă sunt uciși, mutilați și expatriați în timpul luptelor continue între rebeli și armată. Suferința lor pare a fi doar o notă de subsol pe agenda occidentală.

Atrocitățile în curs din Gaza au primit o atenție semnificativă din partea comunității internaționale de la începutul ultimului conflict din diverse motive. Statele Unite, Franța și Regatul Unit se concentrează în prezent pe propriile alegeri și politici interne. Războiul și criza umanitară din Gaza sunt, de asemenea, reduse treptat la preocupări secundare.

Crizele din Sudul Global au avut întotdeauna o luptă dificilă pentru atenția globală. Cu toate acestea, atunci când comunitatea internațională întoarce privirea, trece peste sau „uită” o criză sau un conflict în Sudan, Siria, Congo sau în altă parte, acea criză nu dispare. Se înrăutățește. Lipsa de atenție internațională înseamnă că nevoile umanitare și abuzurile drepturilor omului sunt lăsate să escaladeze fără pedeapsă.

La începutul lunii martie, Programul Alimentar Mondial a emis un avertisment șocant. Războiul din Sudan amenință să declanșeze „cea mai mare criză de foamete din lume.” Patru luni mai târziu, situația este semnificativ mai gravă. „Cea mai mare criză de foamete” este aproape aici. Sudanul va intra curând în principalul sezon de plantare a culturilor. Dar, cu cea mai mare parte a populației deplasată și cei rămași prea înfometați pentru a munci, șansele unei recolte de succes sunt dureros de mici.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.