Sudan, în pragul unei catastrofe umanitare. Țara se confruntă cu cea mai mare foamete

11 Iul. 2024, 07:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iul. 2024, 07:42 // Actual //  bani.md

Riscul unei foamete devastatoare crește exponențial în Sudan, potrivit unui raport recent al monitorului de foame al Națiunilor Unite. În ultimele șase luni, națiunea din nord-estul Africii, devastată de război, a experimentat o „deteriorare drastică și rapidă a situației securității alimentare,” care a adus țara în pragul unei catastrofe de neimaginat, potrivit  Al Jazeera.

Peste opt milioane de oameni din 14 dintre cele 18 state ale Sudanului se confruntă acum cu penurii alimentare, care ar putea duce la malnutriție acută și moarte. Aproximativ 750.000 dintre aceștia riscă să moară de foame imediat. Conform unei analize realizate de Salvați Copiii, „16,4 milioane de copii, adică trei din patru copii din țară, se confruntă acum cu niveluri de foame de „criză”, „urgență” sau „catastrofă” – în creștere de la 8,3 milioane doar din decembrie trecut.”

În ciuda amenințării iminente a unei catastrofe umanitare fără precedent, comunitatea internațională, și în special lumea occidentală, arată puțin interes pentru Sudan și conflictul său prelungit. Conflictul de ani de zile din Sudan a deplasat intern aproape 10 milioane de oameni, a ucis zeci de mii și a lăsat milioane de alți oameni înfometați, traumatizați și fără speranță pentru viitor. În Sudan, fiecare zi este o tragedie, dar lumea pare să nu acorde atenție.

Aparentul dezinteres al comunității internaționale conduse de Occident față de criza din Sudan nu este deloc surprinzător. De nenumărate ori, am văzut Occidentul și liderii săi care „le pasă” de o criză din Africa sau Orientul Mijlociu doar pentru a o uita complet când apare o altă criză sau un alt eveniment – perceput ca fiind mai important, relevant pentru interesele naționale sau pur și simplu interesant – în altă parte și captează atenția mass-mediei, politicienilor și maselor.

Sudanul nu este singura criză uitată a zilelor noastre. Siria, de exemplu, încă trece printr-o criză oribilă. Lumea a trecut peste războiul din Siria și nu mai acordă atenție tragediilor care afectează încă poporul sirian astăzi. Oamenii din Republica Democrată Congo (RDC), de asemenea, încă sunt uciși, mutilați și expatriați în timpul luptelor continue între rebeli și armată. Suferința lor pare a fi doar o notă de subsol pe agenda occidentală.

Atrocitățile în curs din Gaza au primit o atenție semnificativă din partea comunității internaționale de la începutul ultimului conflict din diverse motive. Statele Unite, Franța și Regatul Unit se concentrează în prezent pe propriile alegeri și politici interne. Războiul și criza umanitară din Gaza sunt, de asemenea, reduse treptat la preocupări secundare.

Crizele din Sudul Global au avut întotdeauna o luptă dificilă pentru atenția globală. Cu toate acestea, atunci când comunitatea internațională întoarce privirea, trece peste sau „uită” o criză sau un conflict în Sudan, Siria, Congo sau în altă parte, acea criză nu dispare. Se înrăutățește. Lipsa de atenție internațională înseamnă că nevoile umanitare și abuzurile drepturilor omului sunt lăsate să escaladeze fără pedeapsă.

La începutul lunii martie, Programul Alimentar Mondial a emis un avertisment șocant. Războiul din Sudan amenință să declanșeze „cea mai mare criză de foamete din lume.” Patru luni mai târziu, situația este semnificativ mai gravă. „Cea mai mare criză de foamete” este aproape aici. Sudanul va intra curând în principalul sezon de plantare a culturilor. Dar, cu cea mai mare parte a populației deplasată și cei rămași prea înfometați pentru a munci, șansele unei recolte de succes sunt dureros de mici.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.