Suspans în cazul candidaturii lui Putin pentru alegerile din 2024! Kremlinul: E prea devreme

Este „prea devreme” să se vorbească despre o potențială candidatură la realegerea lui Vladimir Putin în 2024, a declarat Kremlinul, potrivit Al Jazeera.

Președintele rus „nu a făcut nicio declarație pe această temă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Reprezentanţii Kremlinului vor urmări îndeaproape alegerile regionale din septembrie 2023 pentru a trage concluziile potrivite în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2024, notează cotidianul rus Komerant.

Următoarele alegeri prezidenţiale din Rusia ar urma să aibă loc la 17 martie 2024, iar campania electorală, aşa cum a fost planificată, ar trebui să înceapă în decembrie 2023. Vladimir Putin (70 de ani), aflat la putere din 2000, şi-a anunţat participarea la alegerile din martie 2018 cu patru luni înainte ca acestea să aibă loc, adică în decembrie 2017, aminteşte EFE.

Putin poate fi președinte până în 2036

În 2020, ruşii au validat în proporţie de 77,92% revizuirea Constituţiei, ceea ce îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, potrivit AFP și Agerpres.
Unul dintre amendamentele cele mai controversate îi conferă lui Vladimir Putin opţiunea a două mandate suplimentare la terminarea celui actual în 2024. El va avea astfel posibilitatea de a rămâne la Kremlin până în 2036, când va împlini 84 de ani.
Vladimir Putin a venit la putere pe 9 august 1999, când a preluat primul său mandat de premier al Rusiei.

Președintele rus Vladimir Putin a fost reales cu un scor zdrobitor la alegerile din 2018, el având un mandat de șase ani la cârma celei mai întinse țări într-o epocă în care relațiile Moscovei cu Occidentul sunt marcate de o ostilitate tot mai mare.

Astfel, dominația sa politica asupra Rusiei se întinde pe aproape un sfert de secol, doar dictatorul Josef Stalin a condus țara mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#2024 #alegeri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o insuficiență de aproximativ 300 000 de angajați, ceea ce o poziționează sub nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

Potrivit oficialului, circa 30% dintre persoanele încadrate în câmpul muncii activează în sectorul public, iar o parte dintre acestea ar putea fi redirecționate către sectorul privat.

„Dacă eu aș fi întrebat personal, aș spune că este foarte mult și noi putem redirecționa forțele de muncă în sectorul privat”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că deficitul de forță de muncă afectează toate sectoarele economiei. „Noi, Republica Moldova, ducem lipsă de circa 300 000 de oameni pentru a ajunge la nivelul minim al productivității Uniunii Europene”, a spus Osmochescu.

Ministrul a comparat rolul forței de muncă în economie cu cel al combustibilului pentru un automobil.

„Pentru a avea un automobil care să meargă, avem nevoie fie de benzină, fie de motorină sau de o baterie electrică. Pentru economie, forța de muncă este acest ”carburant”. Fără ea, nu ne putem mișca”, a explicat oficialul.

În acest context, autoritățile iau în calcul inclusiv atragerea forței de muncă din alte state, în cazul în care necesarul nu poate fi acoperit din interior. „În cazul în care nu putem identifica resursele necesare pe plan intern, vom importa forță de muncă, așa cum o fac și alte state din Uniunea Europeană. Trebuie să vedem din care state, pentru că e necesar să ținem cont de aspecte de securitate, de componenta socială, etnică și religioasă, pentru confortul cetățenilor Republicii Moldova”, a menționat Osmochescu.