Talking Business 2.0. Participă peste 500 de antreprenori, manageri de top și freelanceri

Peste 500 de antreprenori, manageri de top și freelanceri din Republica Moldova s-au reunit pe 23 noiembrie la Madison Park pentru a participa la a doua ediție a Conferinței Talking Business 2.0, un eveniment dedicat celor care vor să-și ducă afacerea la următorul nivel.

Evenimentul, organizat de RarePeople a reunit speakeri de renume din diverse domenii, care au împărtășit soluții valoroase despre marketing, optimizarea proceselor de afaceri, leadership și dezvoltare personală. Participanții au avut ocazia să asiste la două blocuri de prezentări urmate de paneluri interactive, în care au obținut soluții aplicabile pentru afacerea lor.

“Este un eveniment important pentru orice antreprenor sau profesionist care își dorește să învețe și să aplice cele mai bune practici pentru creșterea afacerii sale. Mă bucur că am reunit o comunitate puternică, unde ideile au fost împărtășite și au fost discutate soluții inovative pentru viitorul afacerilor din Moldova,” a declarat Mihail Popescu, fondator RarePeople și organizator al conferinței.

În cadrul primei sesiuni, participanții au avut ocazia să afle despre marketing inteligent de la Ion Botnaru, despre dezvoltarea personală și succesul în afaceri de la Vadim Mămăligă, și despre leadershipul autentic de la Carolina Bugaian. De asemenea, Tudor Darie a vorbit despre antreprenoriat, iar Vladislav Papanaga despre proiectele verzi care pot genera venituri pasive.

În cel de-al doilea bloc, discuțiile s-au concentrat pe soluțiile pentru creșterea afacerii, cu speakeri precum Nicolae Șoitu, care a abordat optimizarea vânzărilor, Ludmila Lavric, care a subliniat importanța orientării către client, și Viorica Țîmbalari, care a vorbit despre puterea comunității. Ruslan Cojocaru a învățat participanții cum să transforme eșecurile în lecții valoroase, iar Corneliu Său a încheiat sesiunea subliniind că “cel mai important proiect al vieții sunt eu”.

Evenimentul a fost moderat cu profesionalism de Mihaela Sîrbu (pentru primul panel) și Mihail Popescu (pentru al doilea panel), care au stimulat discuțiile și au încurajat întrebările participanților.

Partenerii conferinței – Sequrity Group (partener general), Nova Poshta (partener gold), Radacini, Fagura, avion.md, GBS Auto, delucru.md, Dorna, Viggo, QMeter, Sublime, Panadero, Lerna by Skillbox și alții – au contribuit semnificativ la succesul evenimentului, oferind soluții valoroase, produse și servicii care au completat perfect agenda conferinței.

Participanții au avut ocazia să descopere soluții de finanțare de la Fagura, să învețe despre optimizarea afacerii cu QMeter și să testeze produsele de îngrijire de la Sublime. Dorna s-a asigurat că toată lumea a rămas hidratată pe parcursul evenimentului, iar Radacini și Istorii cu Cașcaval au oferit un moment delicios de networking cu vinuri rafinate și brânzeturi de calitate.

Mulțumim tuturor partenerilor și participanților pentru contribuția lor în succesul acestei ediții. Împreună, am creat o experiență de neuitat, care va contribui la dezvoltarea afacerilor din Moldova

#conferinta #companii #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.