Ţările în care preţurile locuinţelor au început să scadă drastic după ani întregi în care pieţele au crescut stabil

Pieţele imobiliare înregistrează la nivel global o scădere serioasă după ani întregi de creştere constantă. Conform celor mai recente date, două treimi din ţările care fac parte din OECD au înregistrat diminuări semnificative în ceea ce priveşte preţul locuinţelor, scrie The World Economic Forum.

Un rol crucial în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor îl joacă rata dobânzii şi decizia băncilor centrale a o majora sau nu, ceea ce determină creşterea veniturilor populaţiei, care influenţează cererea, dar şi oferta, atunci când vine vorba de costurile de construcţie şi reglementări.

În Statele Unite, de exemplu, Rezerva Federală a majorat dobânda-cheie la 4,5-4,75 %, de la aproape zero în urmă cu un an, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere a ratelor din ultimele două decenii. Acest lucru a dus, la rândul său, la o creştere bruscă a ratei medii a creditelor ipotecare fixe pe 30 de ani, care a urcat la sfârşitul anului trecut la un nivel maxim al ultimilor douăzeci de ani, de 7,1%.

Înainte de recentul ciclu de înăsprire, ratele dobânzilor se aflau pe o tendinţă de scădere. Ratele mai mici au condus la o creştere a cererii de locuinţe prin reducerea costului de împrumut pentru finanţarea achiziţionării unei locuinţe sau pentru construirea unei locuinţe. Acum, procesul a fost inversat.Fiecare punct procentual de creştere a ratei ipotecare creşte cu 100 de dolari ratele lunare ale dobânzilor pentru americanii care vor o casă, iar impactul poate fi şi mai grav pentru cumpărătorii din ţările în care predomină ipotecile cu rată variabilă.

Cât timp va continua declinul preţurilor locuinţelor va depinde de băncile centrale, care majorează ratele pentru a ţine sub control inflaţia. Conform celor mai recente date ale FMI privind perspectivele economice mondiale, inflaţia se va diminua sub nivelul din 2022 pentru 85% dintre ţări. Instituţia se aşteaptă ca inflaţia la nivel global să scadă în acest an până aproape de 6,5% de la 9% în 2022. De asemenea, o nouă diminuare este aşteptată şi în 2024.

Economiştii consideră că în scenariul în care băncile centrale vor înceta majorările de rate sau vor încetinii ritmul acestora, preţurile locuinţelor se vor putea stabiliza mai rapid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cadere #imobil #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.