Ţările în care preţurile locuinţelor au început să scadă drastic după ani întregi în care pieţele au crescut stabil

Pieţele imobiliare înregistrează la nivel global o scădere serioasă după ani întregi de creştere constantă. Conform celor mai recente date, două treimi din ţările care fac parte din OECD au înregistrat diminuări semnificative în ceea ce priveşte preţul locuinţelor, scrie The World Economic Forum.

Un rol crucial în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor îl joacă rata dobânzii şi decizia băncilor centrale a o majora sau nu, ceea ce determină creşterea veniturilor populaţiei, care influenţează cererea, dar şi oferta, atunci când vine vorba de costurile de construcţie şi reglementări.

În Statele Unite, de exemplu, Rezerva Federală a majorat dobânda-cheie la 4,5-4,75 %, de la aproape zero în urmă cu un an, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere a ratelor din ultimele două decenii. Acest lucru a dus, la rândul său, la o creştere bruscă a ratei medii a creditelor ipotecare fixe pe 30 de ani, care a urcat la sfârşitul anului trecut la un nivel maxim al ultimilor douăzeci de ani, de 7,1%.

Înainte de recentul ciclu de înăsprire, ratele dobânzilor se aflau pe o tendinţă de scădere. Ratele mai mici au condus la o creştere a cererii de locuinţe prin reducerea costului de împrumut pentru finanţarea achiziţionării unei locuinţe sau pentru construirea unei locuinţe. Acum, procesul a fost inversat.Fiecare punct procentual de creştere a ratei ipotecare creşte cu 100 de dolari ratele lunare ale dobânzilor pentru americanii care vor o casă, iar impactul poate fi şi mai grav pentru cumpărătorii din ţările în care predomină ipotecile cu rată variabilă.

Cât timp va continua declinul preţurilor locuinţelor va depinde de băncile centrale, care majorează ratele pentru a ţine sub control inflaţia. Conform celor mai recente date ale FMI privind perspectivele economice mondiale, inflaţia se va diminua sub nivelul din 2022 pentru 85% dintre ţări. Instituţia se aşteaptă ca inflaţia la nivel global să scadă în acest an până aproape de 6,5% de la 9% în 2022. De asemenea, o nouă diminuare este aşteptată şi în 2024.

Economiştii consideră că în scenariul în care băncile centrale vor înceta majorările de rate sau vor încetinii ritmul acestora, preţurile locuinţelor se vor putea stabiliza mai rapid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cadere #imobil #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.