Ţările în care preţurile locuinţelor au început să scadă drastic după ani întregi în care pieţele au crescut stabil

Pieţele imobiliare înregistrează la nivel global o scădere serioasă după ani întregi de creştere constantă. Conform celor mai recente date, două treimi din ţările care fac parte din OECD au înregistrat diminuări semnificative în ceea ce priveşte preţul locuinţelor, scrie The World Economic Forum.

Un rol crucial în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor îl joacă rata dobânzii şi decizia băncilor centrale a o majora sau nu, ceea ce determină creşterea veniturilor populaţiei, care influenţează cererea, dar şi oferta, atunci când vine vorba de costurile de construcţie şi reglementări.

În Statele Unite, de exemplu, Rezerva Federală a majorat dobânda-cheie la 4,5-4,75 %, de la aproape zero în urmă cu un an, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere a ratelor din ultimele două decenii. Acest lucru a dus, la rândul său, la o creştere bruscă a ratei medii a creditelor ipotecare fixe pe 30 de ani, care a urcat la sfârşitul anului trecut la un nivel maxim al ultimilor douăzeci de ani, de 7,1%.

Înainte de recentul ciclu de înăsprire, ratele dobânzilor se aflau pe o tendinţă de scădere. Ratele mai mici au condus la o creştere a cererii de locuinţe prin reducerea costului de împrumut pentru finanţarea achiziţionării unei locuinţe sau pentru construirea unei locuinţe. Acum, procesul a fost inversat.Fiecare punct procentual de creştere a ratei ipotecare creşte cu 100 de dolari ratele lunare ale dobânzilor pentru americanii care vor o casă, iar impactul poate fi şi mai grav pentru cumpărătorii din ţările în care predomină ipotecile cu rată variabilă.

Cât timp va continua declinul preţurilor locuinţelor va depinde de băncile centrale, care majorează ratele pentru a ţine sub control inflaţia. Conform celor mai recente date ale FMI privind perspectivele economice mondiale, inflaţia se va diminua sub nivelul din 2022 pentru 85% dintre ţări. Instituţia se aşteaptă ca inflaţia la nivel global să scadă în acest an până aproape de 6,5% de la 9% în 2022. De asemenea, o nouă diminuare este aşteptată şi în 2024.

Economiştii consideră că în scenariul în care băncile centrale vor înceta majorările de rate sau vor încetinii ritmul acestora, preţurile locuinţelor se vor putea stabiliza mai rapid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cadere #imobil #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.