Ţările în care preţurile locuinţelor au început să scadă drastic după ani întregi în care pieţele au crescut stabil

Pieţele imobiliare înregistrează la nivel global o scădere serioasă după ani întregi de creştere constantă. Conform celor mai recente date, două treimi din ţările care fac parte din OECD au înregistrat diminuări semnificative în ceea ce priveşte preţul locuinţelor, scrie The World Economic Forum.

Un rol crucial în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor îl joacă rata dobânzii şi decizia băncilor centrale a o majora sau nu, ceea ce determină creşterea veniturilor populaţiei, care influenţează cererea, dar şi oferta, atunci când vine vorba de costurile de construcţie şi reglementări.

În Statele Unite, de exemplu, Rezerva Federală a majorat dobânda-cheie la 4,5-4,75 %, de la aproape zero în urmă cu un an, acesta fiind cel mai rapid ritm de creştere a ratelor din ultimele două decenii. Acest lucru a dus, la rândul său, la o creştere bruscă a ratei medii a creditelor ipotecare fixe pe 30 de ani, care a urcat la sfârşitul anului trecut la un nivel maxim al ultimilor douăzeci de ani, de 7,1%.

Înainte de recentul ciclu de înăsprire, ratele dobânzilor se aflau pe o tendinţă de scădere. Ratele mai mici au condus la o creştere a cererii de locuinţe prin reducerea costului de împrumut pentru finanţarea achiziţionării unei locuinţe sau pentru construirea unei locuinţe. Acum, procesul a fost inversat.Fiecare punct procentual de creştere a ratei ipotecare creşte cu 100 de dolari ratele lunare ale dobânzilor pentru americanii care vor o casă, iar impactul poate fi şi mai grav pentru cumpărătorii din ţările în care predomină ipotecile cu rată variabilă.

Cât timp va continua declinul preţurilor locuinţelor va depinde de băncile centrale, care majorează ratele pentru a ţine sub control inflaţia. Conform celor mai recente date ale FMI privind perspectivele economice mondiale, inflaţia se va diminua sub nivelul din 2022 pentru 85% dintre ţări. Instituţia se aşteaptă ca inflaţia la nivel global să scadă în acest an până aproape de 6,5% de la 9% în 2022. De asemenea, o nouă diminuare este aşteptată şi în 2024.

Economiştii consideră că în scenariul în care băncile centrale vor înceta majorările de rate sau vor încetinii ritmul acestora, preţurile locuinţelor se vor putea stabiliza mai rapid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cadere #imobil #piata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).