Tăvălugul demisiilor! Recean i-a zburat din funcție pe Parlicov, Tofilat și Bînzari

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a făcut astăzi declarații importante referitoare la criza energetică cu care se confruntă țara, subliniind necesitatea unor schimbări majore în conducerea sectorului energetic. „Am solicitat demisia domnului Victor Barilekov, care era responsabil de gestionarea sectorului energetic, întrucât a admis greșeli grave care au dus la această criză. Deciziile luate au fost fundamentale în formarea situației actuale”, a declarat Recean.

Premierul a explicat că sectorul energetic nu a fost gestionat în mod adecvat în momentele cheie, iar această inacțiune a avut un impact semnificativ asupra aprovizionării cu gaze naturale pentru perioada de iarnă.

„De asemenea, am cerut și demisia directorului general al companiei Energocom, Victor Brânzaie. Compania nu a reușit să asigure necesarul de gaze la prețuri avantajoase, preferând să se ascundă în spatele procedurilor birocratice atunci când ar fi fost posibil să acționeze”, a adăugat Recean.

În plus, premierul a abordat și rolul lui Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, despre care a spus că, deși nu era direct responsabil de decizii, a blocat achiziția de gaze într-un moment crucial. „Este inacceptabil ca instituțiile responsabile să fi fost împiedicate să cumpere gaze atunci când era cel mai dificil”, a subliniat premierul.

Dorin Recean a solicitat Agenției Proprietății Publice să pună în aplicare cât mai repede procedura de revocare a membrilor din Comitetul de Observatori și să desemneze un nou membru al acestuia, o procedură la care a invitat și societatea civilă să participe activ.

„Este momentul ca transparența și competența să devină priorități în gestionarea sectorului energetic. Vreau să invit societatea civilă să propună un nou membru al Comitetului de Observatori, pentru a asigura o mai mare responsabilitate și eficiență în acest domeniu”, a declarat Recean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #demisii #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.